Prima pagină » Știri » Social » Nostalgia care prinde: cum propagă TikTok-ul mitul lui Ceaușescu în rândul tinerilor

Nostalgia care prinde: cum propagă TikTok-ul mitul lui Ceaușescu în rândul tinerilor

De ce cred tinerii că ‘se trăia mai bine înainte’?

Articol editat de Cristian Zoicaș, 10 decembrie 2025, 11:07 / actualizat: 10 decembrie 2025, 14:16

Două treimi consideră că Nicolae Ceaușescu a fost „un lider bun”, iar aproape jumătate sunt convinși că „se trăia mai bine” înainte de 1989.

Aceste percepții sunt puternice mai ales în rândul tinerilor, care nu au trăit în perioada comunistă.

Plecând de la acest sondaj, Didona Goanță a realizat o analiză a fenomenului nostalgiei pro-totalitare în mediul on-line:

Didona Goanță: Punctul de la care ar trebui să plecăm este chiar acesta legat de materialele de nostalgie comunistă care se găsesc într-un volum extrem de mare pe TikTok. În cele 200 de postări pe care le-am analizat pe platforma TikTok, am observat că majoritatea au fost făcute printr-un sistem de ferme de troli și de boți.
Ce fac ele împreună? Practic amplifică și manipulează algoritmul TikTok-ului. Ăsta este și motivul pentru care eu m-am axat mai mult pe partea de vizualizări.
Cele 200 de postări analizate au strâns 130 de milioane de vizualizări, ele fiind vizualizări reale de la utilizatori reali. Însă, un tânăr care are competențe digitale scăzute, dacă intră pe o astfel de postare, un astfel de video și vede 500 sau 1000 de comentarii, în care se validează acel video cu comentarii de genul: ”da, așa este, Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun”, automat percepția tânărului se va schimba, pentru că el își va spune: ”a, ok, încă o mie de oameni au aderat la acest mesaj. Atunci înseamnă că e de interes și va trebui să-l vizualizez și eu”.
Ăsta este principalul risc și e foarte greu de contracarat fenomenul acesta pentru că fermele de troli și de boți sunt de ordinul zecilor de mii în online și e foarte greu mai apoi să ajungi tu la tânăr cu un alt fel de mesaj.
Ca să înțelegem mai bine cum se raportează ei la astfel de materiale, într-o construcție logică ar trebui să începem cu sondaje, analize sociologice targetate exclusiv pe vârsta 13-35 de ani, segmentul care predominant are conturi înregistrate pe TikTok și să tragem de acolo niște concluzii.

Algoritmi, tineri manipulaţi şi nostalgia unui trecut care nu a fost trăit

Rezultatele unei cercetări recente realizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) arată o realitate îngrijorătoare: peste jumătate dintre români consideră că regimul comunist a fost „un lucru bun”, două treimi sunt de părere că Nicolae Ceaușescu a fost „un lider bun”, iar aproape jumătate cred că „se trăia mai bine” înainte de 1989. Paradoxal, aceste percepții sunt mai puternice în rândul tinerilor, tocmai cei care nu au trăit deloc acea perioadă.

Plecând de la acest sondaj, dar şi de la existența clară a unui război hibrid desfășurat pe teritoriul României, Didona Goanță, colaborator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a realizat o analiză a fenomenului nostalgiei pro-totalitare in mediul online, pentru a afla cât de pregnant este şi cum se manifestă. Concluziile ei arată că platformele de social media, în special TikTok, au devenit principalul canal de propagare a unor mesaje care reabilitează simbolic regimul comunist și figura lui Nicolae Ceaușescu.

„Poate putem să înţelegem acea categorie de vârstă de 55-60+ care aderă la astfel de nostalgii, din motive psihologice sau socio-economice. Însă cu toţii ne-am întrebat ce-i determină pe tineri să manifeste un interes pentru astfel de nostalgii pro-totalitare”, explică Didona Goanță. Punctul de plecare al acestui fenomen îl reprezintă, în opinia sa, volumul uriaș de conținut nostalgic care circulă pe TikTok, acolo unde tinerii ajung să fie „bombardaţi într-un asalt coordonat sistemic”.

Analiza a peste 200 de postări arată o realitate alarmantă: multe dintre ele nu provin de la utilizatori autentici, ci sunt generate prin „ferme de troli” și rețele de boți. Trolii imită conturi reale, însă pot fi recunoscuți după nume care nu corespund limbii în care scriu, poze de profil generate cu inteligență artificială și descrieri artificiale. Boții, în schimb, funcționează ca o „mașină de postat în rafală”, capabilă să producă sute sau mii de postări zilnic. Împreună, aceste rețele artificial umflate manipulează algoritmul platformelor și amplifică masiv vizibilitatea mesajelor.

Cele 200 de postări analizate au adunat aproximativ 130 de milioane de vizualizări reale. Impactul nu stă doar în conținut, ci și în aparența de consens social. „Un tânăr cu competenţe digitale scăzute, dacă vede 500 sau 1000 de comentarii care validează mesajul, își va spune că încă 1000 de oameni au aderat la acea idee”, explică Didona
Goanță.

Manipularea nu mai este directă, ci subtilă. Un tipar recurent identificat în analiză îl reprezintă postările însoțite de mesaje precum „No comment, trageţi voi concluziile”. Utilizatorului i se induce senzația că gândește critic și independent, când, în realitate, cadrul narativ este deja construit pentru el. În plus, conținutul este adaptat estetic generației tinere: imagini stilizate, colorizate, muzică ritmată, montaj dinamic, mult mai atractive decât imaginile de arhivă austere din anii ’80.

Toate acestea se suprapun peste un teren vulnerabil. România se află la coada Uniunii Europene în privința competențelor digitale, aproximativ 41%, față de media europeană de 71%. Tinerii petrec, în medie, două ore pe zi pe TikTok, platformă care a devenit principala lor sursă de informare. Există circa 9 milioane de conturi din România, iar aproximativ 90% dintre ele aparțin segmentului de vârstă 13–35 de ani. În paralel, ratele ridicate de analfabetism funcțional și abandon școlar conturează o generație expusă masiv la manipulare, dar slab echipată să o recunoască.

Abia la 35 de ani de la Revoluție, „Istoria comunismului” a fost introdusă ca materie în școli, și doar pentru clasele terminale de liceu. Pentru mulți tineri, această informație vine prea târziu și nu mai poate concura cu anii de conținut consumat zilnic pe rețelele
sociale. „Fenomenul acesta va avea consecinţe grave asupra tinerilor şi asta vom vedea în următorii 5–10 ani”, avertizează Didona Goanță.

Pericolul nu este neapărat reînființarea unui partid comunist clasic, ci alunecarea lentă către discursuri autoritare, izolaționiste, intolerante față de democrație. „Dacă mâine s- ar înfiinţa PCR în România, nu cred că tinerii ar vota acel partid. Însă peste 5 sau 10
ani, după ani de asalt informațional, vor adera poate la un discurs autoritar”, atrage atenția Didona Goanţă.