Sănătatea, la limita rezistenţei: Sanitas Cluj trage un semnal de alarmă
„Burnoutul a devenit o realitate îngrijorătoare în rândul personalului medical”.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 13 noiembrie 2025, 12:22
În sistemul sanitar românesc se vorbește tot mai des despre burnout, o stare de epuizare fizică și emoțională care afectează grav personalul medical. Lipsa acută de personal, turele prelungite, birocrația și subfinanțarea au transformat munca în spitale într-o luptă continuă pentru supraviețuire.
„Burnoutul a devenit o realitate îngrijorătoare în rândul personalului medical și de asistență socială”, spune Ovidiu Bota, președintele Sanitas Cluj:
„Sistemul este de ani buni sub presiune, iar lipsurile cronice de personal, birocrația excesivă și, în unele cazuri, subfinanțarea duc la un climat profesional predispus la epuizare. Deși acest fenomen este recunoscut internațional, în România el rămâne adesea ignorat sau confundat cu o simplă oboseală de serviciu.”
De pe piedestal, în linia criticilor
Pandemia de Covid-19 a adus o perioadă scurtă de recunoaștere pentru cadrele medicale, dar și o cădere bruscă după aceea:
„În timpul pandemiei, medicii și asistentele au fost puși pe un piedestal foarte înalt, dar odată cu încheierea crizei, aprecierea s-a prăbușit. În momentul în care au apărut decese, inclusiv în rândul personalului medical, o parte din nemulțumirile oamenilor s-au revărsat asupra noastră. Am fost demonizați, acuzați pe nedrept că am „furat” viețile celor dragi”, spune Ovidiu Bota.
Această presiune socială s-a adăugat unui context deja fragil:
„Subfinanțarea duce la improvizații. Sunt situații în care lipsesc aparate sau materiale sanitare, iar colegii trebuie să împrumute echipamente între secții, ceea ce înseamnă timp pierdut și stres suplimentar. Iar timpul pierdut înseamnă mai puține resurse pentru diagnosticarea corectă a pacienților”, explică liderul sindical.
Posturi blocate, salarii înghețate, gărzi plătite ca în 2017
Una dintre principalele cauze ale crizei de personal o reprezintă blocarea posturilor din sistemul public:
„Măsurile de austeritate au dus la înghețarea angajărilor, în timp ce tot mai mulți profesioniști pleacă în străinătate. Cei care rămân trebuie să suplinească lipsa colegilor, ceea ce duce la suprasolicitare și servicii tot mai greu de susținut. Un asistent medical ajunge să îngrijească singur 60-65 de pacienți pe noapte. Este imposibil să oferi calitatea pe care ți-o dorești în asemenea condiții”, spune Ovidiu Bota.
Situația este agravată de o salarizare învechită:
„Gărzile sunt plătite la nivelul anului 2017, iar unele sporuri se calculează tot după aceleași grile depășite. Este unul dintre motivele pentru care tot mai mulți medici refuză să facă gărzi suplimentare. De aici apar sincopele în activitatea medicală, lipsa continuității și, implicit, servicii afectate pentru populație.”
Secții fără gardă și urgențe sufocate
În unele spitale din județ, cum sunt cele din Câmpia Turzii sau Turda, lipsa medicilor face imposibilă asigurarea gărzilor de noapte pe anumite specialități:
„Activitatea e dată peste cap. Urgențele din teritoriu ajung în Cluj-Napoca, la UPU, care este deja suprasolicitat. Multe dintre cazuri nici nu sunt urgențe reale, dar pacienții nu au alternative. Ar fi esențială o rețea de centre de permanență care să preia o parte din aceste fluxuri”, subliniază Ovidiu Bota.
„Luptăm cu un guvern surd”
Sindicatul Sanitas spune că duce de ani buni o luptă cu autoritățile pentru condiții mai bune de muncă și o salarizare corectă:
„Guvernul nu dorește să asculte doleanțele celor pe care îi reprezentăm. Se declară mereu că sănătatea e o prioritate națională, dar în realitate se merge spre o degradare a sistemului. Atâta timp cât nu avem respect față de cei care ne tratează pe noi și pe familiile noastre, nu putem cere implicare totală”, atrage atenţia Ovidiu Bota.
Anca Bota/articol transcris de Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
