Poemele de luni: Olga Ștefan

Selecții din poezia sa au fost traduse în bulgară, sârbă, croată, greacă, engleză, germană, daneză, maghiară.

Articol editat de cristina.rusu, 3 noiembrie 2025, 13:18

“Ca un experiment (reușit), mama m-a învățat să citesc mult mai devreme decît ar fi prevăzut vârsta școlarității, pe la 4-5 ani. Îmi amintesc cât de tare mă fascina coperta unei anume cărți, Florile răului, ce e asta, cine e ăsta (bărbatul ăla cu chip înfricoșător, bântuit) îl întrebam pe tata, așa că el a luat-o din raft și mi-a citit. Însă „biblioteca“ în care trăiam eu o reprezenta raftul pe care erau albumele de artă și lucrările de istoria artei. Fascinată de reproduceri, de colecția Meridiane, de 1001 de Capodopere ale Artei Universale, așa suspectez eu că am virat spre poezie, printr-un mediu vizual care, culmea, nici măcar nu mă definește discursiv. Tablourile mi-au creat context: o anticameră a visului, ca să mă auto-citez” ne oferă detalii din laboratorul liric, poeta Olga Ștefan născută pe 23 October 1988 la Hunedoara.

A absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, iar în 2019 a obținut titlul de doctor în științe filologice. Este profesoară de limba și literatura română în același oraș.

A publicat volumele de poezie: Toate ceasurile, Saturn, zeul, Charles Dickens, Civilizații, Resursa, Bestia de zahăr – antologie de autor, Até.

A câștigat mai multe premii literare: „Tudor Arghezi”,  „Tânărul poet al anului” iar cărțile ei au primit mai multe nominalizări: Charles Dickens și Civilizații au fost nominalizate la categoria „Poezie” a Galei „Sofia Nădejde”, Civilizații a fost nominalizat la categoria „Poezie” a Premiilor „Observator Cultural” și a Premiilor „ARCCA”. Volumul Resursa a fost nominalizat la premiul „Tânărul poet al anului”, la premiile „Radio România Cultural”, la premiile „Observator cultural” și „Observator universitas”, la premiile „Z9 Poetry” și la premiile acordate în cadrul Festivalulului „George Bacovia” , pentru „Cartea de poezie a anului”.

Selecții din poezia sa au fost traduse în bulgară, sârbă, croată, greacă, engleză, germană, daneză, maghiară.

În 2020, Olga Ștefan a câștigat „Bursa și rezidența Cărturești” pentru manuscrisul volumului Resursa. În 2024, a fost unul dintre cei 15 bursieri ai programului „Clujul în rezidență”.

În 2025, a fost premiată de Facultatea de Litere din Cluj-Napoca în cadrul Galei „Alumni de onoare” ai Universității Babeș-Bolyai.

Este membră a PEN Clubului Român.

“Olga Ștefan își construiește în volumele de poezie o persona căreia îi împrumută din volubilitatea ei cotidiană când gravă, când ludic⁠-⁠ireverențioasă, ca și din autoironia ei cu tentă highbrow, intelectualistă. În plus, există în poemele Olgăi o gesticulație retorică maximalistă și o sofisticare a frazării (un dandysm stilistic, i⁠-⁠aș zice), pliate pe un imaginar nu o dată distopic, dark” îi radiografiază lumea poetică într-un mod sofosticat, criticul Laura Francisca Pavel.

Selecții din poezia sa au fost traduse în greacă și publicate în Antologia tinerilor poeți la Editura Vakxikon în anul 2019 și este, de asemenea, prezentă în mai multe antologii publicate în România.

“Ce lume vie și atașantă strălucește, ca o aură electromagnetic, în jurul poemelor Olgăi Ștefan… O lume în care frumusețea este, așadar, deopotrivă demonică și salvatoare, o lume în care poezia e deopotrivă tumoră și terapie de șoc” afirmă Radu Vancu despre lumea lirică tumultoasă și simbolică a poetei care este deopotrivă deschidere dar și ermetism.

Olga Ștefan își vede poezia”  o țară cu patru anotimpuri, care oscilează între glacialitate și torpoare și asta se întâmplă pentru că o scriu în orice condiții”.

  [Epoca monologului autoadresat amenințător a stagnat:]

Am fost două femei în rochii subțiri

pe strada unui oraș care le-a educat

să vrea mai mult și mai mult,

ca nu cumva să dispară.

Forțăm nota, menținem resortul tensionat, zicem,

dă-ne, Doamne, timp

pentru schizoidia zilelor de vară,

dar, un an mai târziu, nu rămâne

piatră pe piatră în metropola asediată,

nu ne mai dorim niciuna nimic.

Dacă ai fi tu generalul armatei agresoare

și ai vedea toate elementele vieților noastre

înșirate de-a lungul marelui zid, ai trage

sau doar te-ai ușura?

Din senzația asta de nepotrivire mecanică,

de realizare deficitară a simetriei inverse care,

de bine de rău, funcționa,

se nasc și poezia,

și dezamăgirea – siameze, șold lângă șold.

Țipătul unei hiene într-o noapte temperat-continentală.

Acel unic caz la un milion

  [Exerciții de scriere pentru intermediari și avansați]

Nu pot să aud Ultima Bătaie a Inimii Tatălui Meu,

cum nici el n-a putut s-o audă pe Prima a Mea.

Oamenii abia se-adună os cu os

în punga de unică folosință

de-i spun corp – plouă

și ploaia e o activitate frontală.

Pot să văd monitorul laptopului, cele zece tab-uri,

o cană aproape goală,

boxele, un pachet de Tarot și-un pachet de cafea

și mă liniștesc

pentru că am numărat deja tot

ce se poate vedea

din viața mea mică. Dar când le deschid,

nu văd viitorul cu luxul și energia. Nu aterizez nicăieri.

Nici în Berlin, nici în Viena.

Tu te-ai mutat în Asiria, nu pot vedea

ce s-a ales

de tine.

Încă cer cel mai scump lucru din meniu

și din lume:

retrospectiva vieților noastre comune, realismul,

realitatea, și să aud mai bine

cum au curs ele într-un pahar așezat

sub robinetul stricat

dintr-o chirie romantică.

Posibilitatea relaționării dincolo de prietenie,

Regina albă înconjurată de ofense subtile,

comentarii politice alternând fotografii cu pisici.

Pot să-mi aud inima, universul ei birocratic.

Nu pot să aud ce spun alții despre mine când lipsesc.

Când suntem ultimii

și plecăm.

„Dacă lumea nu poate să-ți priceapă cuvintele,

să vadă măcar frumusețea lor.”

Apoi mă gândesc la cinism – această

sarcină electrică

avortată. Mă gândesc la „crini în mai,

stânjenei și caprifoi,

hortensii și tuberoze în iulie”.

Pot să văd motivul pentru care unii te-ntreabă

când au început să-ți crească sânii, interludiul mirat:

„Stai, nu pleca, te-ai supărat?”

Cuțitul în spate: eu niciodată nu l-am confundat

cu Tandrețea. Nu eu ți-am astupat gura

cu Fructul Tentant!

Înțeleg conceptul de sinceritate, gustul lui dulce, intelectual,

izul fructat din vinul ordinar

adus de acasă.

Nu te-nțeleg.

Ana Herța

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.