Prima pagină » Cultural » Radio Cluj este în Cartea de Aur a Academiei Române

Radio Cluj este în Cartea de Aur a Academiei Române

Este istoria, în sfârșit scrisă cu documente, a unei instituții de mare prestigiu.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 14 octombrie 2025, 10:46

”A fost de fapt balonul acela de oxigen de care aveau nevoie niște oameni de valoare. Radio Cluj le-a oferit șansa de a supraviețui științific.”

(Varga Attila)

În cea mai cenușie perioadă din istoria filialei clujene a Academiei Române, 1970 -1989, Radio Cluj a avut trei roluri: a fost o platformă de diseminare de informații de primă mână, a fost o platformă de educație și a fost o platformă care a ajutat filiala să supraviețuiască din punct de vedere al importanței științifice.

Istoria scrisă cu documente

Prin Cartea de Aur, Academia Română, filiala Cluj-Napoca, oferă publicului o poveste despre o instituție de prestigiu care a făcut cercetare fundamentală, chiar și în vremurile în care era foarte dificil. Este istoria, în sfârșit scrisă cu documente, a unei instituții de mare prestigiu.

Varga Attila, cercetător la Institutul de Istorie „George Barițiu” și unul dintre autorii volumului colectiv: Cartea de Aur a Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române.

Varga Attila: Prin Cartea de aur ne-am propus să facem o istorie a filialei din 1948 când s-a înființat până în vremuri mai actuale, aproape de anul 2010. Este o arhivă absolut spectaculoasă care n-a fost deschisă publicului până acum, nu din considerente de ințelegere ci pur și simplu avea nevoie să fie aranjată.

Radio Cluj, un loc special

Anul trecut s -au împlinit 75 de ani de la înființarea filialei și fiind un eveniment atât de important a fost lansat primul volum al Cărții de Aur, perioada 1948 -1969.

Anul acesta, partea a doua a Cărții de Aur, respectiv perioada 1970 -1989, a văzut lumina tiparului. Și există perspectiva cea mai frumoasă să existe și un volum 3 care să cuprindă intervalul 1990- 2010. În volumul lansat zilele acestea, al doilea așadar, Radio Cluj ocupă un capitol special:

Varga Attila: În perioada 1970-1989 sunt diferite momente în care Radio Cluj a venit la filială, cercetătorii de la filială s -au dus la Radio Cluj și au dezbătut diferite teme de istorie, fizică, antropologie, etnologie. Au venit de la muzeul etnografic, de la astronomie, fiecare cumva și-a pus în valoare propria muncă.
La un moment dat, prin 1974, Radio Cluj a venit cu inițiativa de a organiza o masă rotundă în parteneriat cu Comisia de Antropologie și Etnologie și Muzeul Etnografic pe o temă foarte interesantă de cercetare interdisciplinară privind comportamentele umane.
Deci a fost, paradoxal, în perioada aceea de cenzură, de restricții, de tăieri de bugete, o efervescență în plan științific.
Oamenii de la institutele Academiei căutau să-și promoveze propria muncă. Cercetătorii s-au dus la radio, redactorii au venit la filiale și fiecare și-a prezentat munca.
Practic cercetătorii din diferite colective s-au întâlnit și au dezbătut teme legate de propria lor muncă de cercetare.

Pusă la zid și decapitată

În perioada 1970 -1989 Academia Română a fost pusă la zid, i s-au luat institute, a fost decapitată de multe centre de cercetare importante, i s -au tăiat bugete, mulți academicieni au fost trimiși la canal. A venit momentul absolut sinistru în care tovarășa Elena Ceaușescu în sfârșit a reușit să pună piciorul în Academie. Voia și înainte de 1974, dar s-a opus categoric renumitul academician – matematicianul Grigore Moisil, care a blocat cu tot ce a putut el numirea tovarășei în forul superior de cultură menționând faptul că: Academia nu este pentru laude, este pentru merit. Din păcate Grigore Moisil a murit în 1973 și în anul următor Elena Ceaușescu a fost acceptată cu toate onorurile în Academia Română.

Varga Attila: Noul statut al Academiei Române din 1974 a subordonat de fapt Academia ca for superior de cultură unui Consiliu Național al Cercetării și al Tehnologiei, pe care chiar tovarășa îl conducea. În consecință această importantă instituție a fost subordonată capriciilor primei doamne a țării.
Ulterior, prin 1985 a fost ales și tovarășul Nicolae Ceaușescu membru și președinte de onoare al Academiei. În consecință subordonarea a fost deplină. Bugetele austere și persecuțiile au continuat. Și atunci, în acest cadru de subordonare, de ură față de Academie, cercetătorii au căutat să supraviețuiască, să-și salveze munca, să-și disemineze rezultatele cercetărilor.
Și prin prezența la Radio Cluj, filiala și-a dovedit utilitatea deosebită în comunitate. Din acest punct de vedere, dacă s-ar face o cercetare apropo de rolul Radio Cluj în viața academică a cetății, un prim teritoriu de investigare ar fi tocmai acesta: de platformă de comunicare între specialiștii din diverse domenii.

Cenzură și persecuții

Cumva, într-o perioadă cenușie, de cenzură și de persecuții, Radio Cluj a fost platforma de comunicare, dar și de educație, cea care a transmis publicului clujean informații de calitate. Și nu în ultimul rând, Radio Cluj a avut rolul de a oferi filialei strategia de supraviețuire.

De ce e important ca oamenii să cunoască istoria Academiei, legătura dintre Radio Cluj și Academie?

Varga Attila: Cred că cele două instituții sunt complementare. Cred că nu pot una fără cealaltă și nu o spun din diplomație culturală.
Filiala Cluj a Academiei Române, ca for al excelenței și al performanței în cercetare, trebuie să deschidă niște orizonturi.
Și aici vine cealaltă contribuție, să poți să dai mai departe într-o manieră inteligibilă noul pe care tu l-ai descoperit.
Și pentru asta ai nevoie și de niște instrumente, de o platformă. Ai nevoie de un canal de comunicare prin care informațiile tale, rezultatele tale, să ajungă la cei mai mulți. Și aici, cred că este rolul și al Radio Cluj să mențină vie constant această punte cu sfera de excelența a cercetării.

Cartea de Aur a Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române a apărut la editura Școala Ardeleană. Autori: Doru Pamfil- președintele Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române, Ioan Bolovan- membru Corespondent al Academiei Române Directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, Violeta Druță – arhivistul filialei și Varga Attila- cercetător la Institutul de Istorie „George Barițiu”.