Literatura ca rezistență: Nobelul lui Krasznahorkai și ecourile sale politice
Publicul român este deja familiarizat cu scriitorul din Ungaria, cărțile lui fiind traduse și în românește.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 10 octombrie 2025, 13:35
Astăzi vorbim despre Krasznahorkai László, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2025, un scriitor maghiar al cărui univers literar ne provoacă să privim spre marginile existenţei, dar şi spre zbuciumul momentelor istorice.
Krasznahorkai László s-a născut în 5 ianuarie 1954, în oraşul Gyula, în sud-estul Ungariei, aproape de graniţa cu România. Tinereţea sa a fost desigur marcată de limitele şi tensiunile unui regim politic sever: paşaportul i-a fost confiscat de poliţia secretă, ceea ce i-a îngreunat mobilitatea culturală. A călătorit mai târziu, ba chiar şi-a dezvoltat reputaţia unui om care fie nu-şi găseşte locul nicăieri, fie că se simte peste tot ca acasă, trăind pentru perioade lungi în Berlin, în Franţa, Statele Unite, China sau Japonia. Primul său roman a fost Sátántangó, publicat în 1985, care l-a consacrat ca voce distinctă în literatura maghiară şi europeană.
Motivaţia Comitetului Nobel
În 9 octombrie 2025, Academia Suedeză i-a acordat lui Krasznahorkai László Premiul Nobel pentru Literatură „pentru opera sa impresionantă şi vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”. În motivaţia comitetului se subliniază că este un mare scriitor epic în tradiţia central-europeană, personajele sale literare fiind marcate de absurd şi exces grotesc, dar şi de o tonalitate contemplativă fin calibrată.
Opinii politice
După anunţarea Nobelului pentru Literatură, au trecut mai bine de 40 de minute până când Krasznahorkai a fost felicitat în mediul online de prim ministrul Victor Orbán. Presa de opoziţie nu a omis să evidenţieze încetineala reacţiei, corelând-o cu opiniile politice ale scriitorului. Krasznahorkai a numit „caz psihiatric” guvernul lui Victor Orbán într-un interviu din februarie 2025, în special pentru poziţia sa „neutră” faţă de invazia Rusiei în Ucraina şi având în vedere rolul negativ al Rusiei în istoria Ungariei în secolul XX. În urma comentariilor sale privind Ungaria modernă, scriitorul a fost atacat în repetate rânduri de către publiciştii favorabili guvernului, care au pus la îndoială atât opiniile sale, cât şi valoarea sa ca scriitor… ceea ce face probabil ca felicitările de acum să pară un pic mai poticnite.
Traduceri
Avem de această dată un scriitor pe care publicul din România l-a putut descoperi anterior premiului Nobel, ceea ce ştim că nu se întâmplă chiar de fiecare dată. Pe rafturile librăriilor există deja două traduceri: Satantango, tradus în limba română de Anamaria Pop, publicat la Editura Curtea Veche; şi Întoarcerea acasă a baronului Wenckheim, tradusă de Ildikó Gábos-Foarţă, apărută la Editura Pandora M, în colecţia Anansi. Alte romane foarte importante ale sale, precum Melancolia rezistenţei sau Război şi război, nu au fost (până acum) traduse în limba română. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca l-a distins pe Krasznahorkai László cu titlul de Doctor Honoris Causa în 2019.
Krasznahorkai László rămâne un scriitor al contrastelor, între dezolare şi speranţă, între absurditate şi dimensiunea sacrului, între rigiditate politică şi libertatea imaginii. Premiului Nobel din 2025 cel mai probabil nu îi închide istoria, ci îl plasează mai vizibil printre vocile fundamentale ale literaturii contemporane, în Europa Centrală şi nu numai.
CITEȘTE ȘI: Premiul Nobel pentru Literatură acordat unui scriitor ungar
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
