Prima pagină » Știri » Sănătate » Criza citostaticelor: “Lipsa unui medicament poate bloca întreaga schemă de tratament”

Criza citostaticelor: “Lipsa unui medicament poate bloca întreaga schemă de tratament”

Cezar Irimia, președintele FABC, consideră că pacienții au ajuns victime ale disputei dintre instituțiile responsabile de funcționarea sistemului sanitar

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 27 august 2026, 16:56

Federația Bolnavilor de Cancer reclamă lipsa a trei medicamente și discontinuități de peste o lună pentru alte opt produse. Ministerul Sănătății a anunțat un audit, în timp ce CNAS susține că nu există o criză națională

Pacienții oncologici din România reclamă din nou lipsa unor medicamente esențiale, în timp ce autoritățile descriu situația drept o serie de probleme punctuale de aprovizionare. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, FABC, susține însă că întreruperile sunt repetate și suficient de grave pentru a provoca amânarea sau modificarea tratamentelor. În urma informațiilor primite de la pacienți și de la asociațiile membre din țară, federația a identificat 11 medicamente oncologice cu probleme de disponibilitate. Trei dintre acestea nu se mai găsesc deloc, iar pentru alte opt există întreruperi care durează de mai bine de o lună.

Cezar Irimia, președintele FABC, consideră că pacienții au ajuns victime ale disputei dintre instituțiile responsabile de funcționarea sistemului sanitar.

„Am devenit piese de șah în lupta politică. Ministerul Sănătății ar trebui să se ocupe de asigurarea tratamentelor noastre și de continuitatea acestora, prin politici sanitare, pentru că cei de la Casă sunt doar niște ordonatori de credite. Nu spun că cei de la Casă nu au nicio vină, dar Ministerul ar trebui să gestioneze sistemul de sănătate din România”, afirmă Cezar Irimia.

Lipsa unui singur medicament poate bloca întreaga schemă de tratament

Consecințele unei discontinuități nu se limitează la reprogramarea unei administrări. Multe tratamente oncologice sunt alcătuite din combinații de două, trei sau patru medicamente, iar lipsa unuia dintre ele poate face imposibilă continuarea schemei în forma stabilită de medic.

„Dacă lipsește un singur medicament dintr-o schemă de tratament formată din două, trei sau patru medicamente, tratamentul nu mai poate fi administrat. Înlocuitorii, acolo unde există, sunt mult mai scumpi, iar Casa nu aprobă decontarea unui produs mai scump. Acolo unde medicamentele nu au înlocuitori și nu există alternative, tratamentul se întrerupe”, explică președintele FABC.

Acesta avertizează că, în anumite situații, medicii sunt obligați să recalculeze sau să schimbe tratamentul, iar eforturile terapeutice făcute până la apariția întreruperii pot fi compromise.

CNAS respinge ideea unei crize naționale

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a declarat că nu există o criză generală a citostaticelor și că instituția este la zi cu plățile pentru medicamentele oncologice. Potrivit acestuia, eventualele lipsuri sunt provocate de probleme de producție ale furnizorilor și pot fi soluționate prin importuri de urgență organizate de Ministerul Sănătății.

Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat, la rândul său, că peste 90% dintre pacienții oncologici beneficiază de medicamentele necesare. Acesta a admis însă existența unor sincope pentru tratamentele speciale, aduse prin importuri în cantități mici. Cezar Irimia contestă această evaluare și consideră că premierul a primit informații incomplete.

„Cred că a fost prost informat, pentru că nu știu dacă are consilieri care să cunoască într-adevăr sistemul de sănătate din România, patologia oncologică și problemele cu care ne confruntăm noi, pacienții. Estimarea conform căreia 90% dintre pacienți au tratamentul necesar nu este realistă”, spune președintele FABC.

Lista oficială a Agenției Naționale a Medicamentului confirmă notificări de discontinuitate pentru mai multe produse utilizate în oncologie. Printre acestea se numără anumite variante de carboplatină, docetaxel, anastrozol și ixazomib, dar și granisetron, un medicament administrat pentru combaterea grețurilor și vărsăturilor provocate de chimioterapie. Notificarea referitoare la un anumit produs comercial nu înseamnă însă automat că substanța activă lipsește complet din România. Pot exista variante fabricate de alte companii, dar acestea nu sunt întotdeauna disponibile în cantitățile necesare sau în spitalele unde trebuie administrate.

Medicamente existente în acte, dar absente din spitale

O altă problemă semnalată de pacienți este diferența dintre stocurile raportate oficial și situația întâlnită în farmacii și spitale. Unele medicamente ar figura în evidențe, însă pacienții care încearcă să le procure află că nu mai sunt disponibile. Președintele federației suspectează că o parte dintre aceste diferențe ar putea fi legate de exportul paralel, prin care medicamente cumpărate din România sunt revândute în țări unde prețurile sunt mai mari.

Cezar Irimia consideră că o altă cauză a crizelor repetate este politica prețurilor mici practicată în România. Medicamentele oncologice vechi, ieftine, pot deveni neatractive comercial pentru producători și distribuitori.

„Politicienii noștri s-au lăudat cu cel mai mic preț din Europa la medicamente. Acest lucru a determinat retragerea de pe piață a peste 3.000 de medicamente. Pentru companii este un business. Această criză nu este una apărută acum, ci continuarea unei situații pe care noi o semnalăm de cel puțin șase ani”, afirmă Cezar Irimia.

Audit asupra stocurilor și a Programului Național de Oncologie

În urma scandalului public, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a dispus un audit asupra mecanismului de monitorizare a medicamentelor. Verificările vor viza structurile Ministerului Sănătății, spitalele și Agenția Națională a Medicamentului. Ministrul a vorbit și despre necesitatea unui audit asupra modului în care este derulat Programul Național de Oncologie. Ministerul a solicitat ANMDMR un raport complet privind supravegherea pieței și a recunoscut că România nu are un sistem digital capabil să urmărească în timp real stocurile și să avertizeze înainte ca un medicament să devină indisponibil. Este analizată și modificarea procedurii pentru autorizațiile de nevoi speciale, prin care pot fi aduse medicamente din străinătate. În prezent, procedura poate fi declanșată când stocul ajunge la 10% din necesar, prag pe care ministerul intenționează să îl majoreze pentru a permite intervenția mai rapidă.

Cezar Irimia consideră că auditul ar trebui să urmărească în primul rând intrările și ieșirile de medicamente din spitalele publice și concordanța dintre tratamentele raportate, stocurile scriptice și produsele existente fizic.

„Până când nu digitalizăm sistemul de sănătate, nu putem vorbi despre un control corect și coerent. Corpul de control nu face decât să pună lucrurile în ordine pentru o perioadă scurtă, după care se revine la aceeași situație”, spune președintele FABC.

Pacienții, îndemnați să reclame lipsurile

CNAS le-a recomandat pacienților cărora li se spune că medicamentul necesar nu este disponibil să sesizeze instituția sau casa județeană de asigurări. La nivel național au fost comunicate numerele 0372 309 132 și 0372 309 182. Cezar Irimia critică însă transferarea acestei sarcini asupra bolnavilor, deja obligați să caute medicamente dintr-o farmacie în alta.

„De ce pacientul care este deja lovit de boală ar trebui să sune? De ce nu sună instituțiile la cei care sunt obligați să asigure buna funcționare a sistemului? Transformăm pacientul în telefonist? Am fost transformați de sistem în maratoniști, alergând după medicamente de la o farmacie la alta”, spune acesta.

Președintele FABC avertizează că pacienții care se simt abandonați și nu găsesc soluții în sistemul medical pot renunța la tratament sau pot deveni victimele celor care promovează terapii neverificate și suplimente alimentare drept alternative la tratamentul oncologic.