Prima pagină » Cultural » Texte uitate, idei actuale: literatura practică a Şcolii Ardelene, expusă la MNIT

Texte uitate, idei actuale: literatura practică a Şcolii Ardelene, expusă la MNIT

Expoziția poate fi vizitată la MNIT până la 28 septembrie 2025.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 28 august 2025, 14:58

Dacă până acum Şcoala Ardeleană v-a rămas în minte doar prin cei patru corifei care dau nume de străzi în centrul Clujului sau prin fragmentul din Țiganiada din manualele de liceu (cel cu dealurile de mămăligă), aveți acum ocazia să descoperiți această perioadă cu un alt filtru.

Pe 29 august, de la ora 12.00, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, are loc vernisajul expoziției Scoposul mieu iaste binele comun, dedicată literaturii practice a Școlii Ardelene. Vizitatorii vor putea afla ce scriau cărturarii transilvăneni despre crize economice, protecția mediului, vaccinare sau solidaritate comunitară, teme surprinzător de actuale și astăzi. Evenimentul se înscrie în programul dedicat celebrării Zilei Limbii Române, marcată în fiecare an pe 31 august.

„A fost momentul în care a început cu adevărat modernitatea noastră”, explică Alexandra Baneu, curatorul expoziției și cercetător la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Pușcariu”. “Şcoala Ardeleană nu este cunoscută pentru literatura practică, ci pentru lucrările de istorie şi de lingvistică. Literatura practică a fost cumva neglijată de către cercetători: nu întru totul, dar nu i s-a dat importanţa cuvenită”, consideră aceasta.

Intelectualii transilvăneni din secolele XVIII-XIX au lăsat însă în urmă şi texte care arată o preocupare pentru agricultură, pentru sănătatea publică sau pentru minerit, care merită să fie cunoscute ceva mai bine.

Un exemplu revelator: înainte de epoca Școlii Ardelene, apicultorii obișnuiau să renunţe la familiile lor de albine după fiecare sezon, cărturarii îi încurajau însă să le păstreze și le ofereau sfaturi pentru ca albinele să supraviețuiască iernii. În agricultură, promovau ideea de cultură în straturi și diversificarea recoltelor, iar în medicină, insistau pe vaccinare și prevenirea epidemiilor, cu argumente atât științifice, cât și emoționale.

Textele sunt pline de statistici și explicații detaliate despre cum s-a combătut variola în alte ţări, dar și de apeluri de tipul «Care mamă nu și-ar salva copilul de la moarte?», spune Alexandra Baneu.

Chiar dacă țăranii nu erau alfabetizați, mesajele ajungeau la ei prin intermediul preoților, medicilor sau funcționarilor imperiali. În multe cazuri, aceste scrieri au fost tipărite la Buda, la inițiativa Imperiului Habsburgic, preocupat de resurse și de sănătatea populației.

Se publicau în urma îndemnului Imperiuli Habsburgic, care avea o mare grijă pentru resurse în perioada respectivă; inclusiv pentru resursa umană, din cauza unei serii de crize care au afectat foarte mult economia în secolele XVIII-XIX. Autorii lor erau în general din familii bune: nu aş spune neapărat nobiliare, pentru că erau români greco-catolici, iar familiile nobiliare din Transilvania în perioada aceea nu erau româneşti. Erau din familii de preoţi, de învăţători, cu studii făcute în străinătate, fiind susţinuţi de un nobil sau de cineva din ierarhia bisericească. Foarte mult timp, în absenţa unui stat puternic şi a şcolilor de stat, biserica şi funcţionarii imperiului au fost un vehicul pentru educarea maselor, explică Alexandra Baneu.

Un alt exemplu semnificativ este medicul Vasile Pop, școlit la Viena și devenit inspector sanitar al minelor din Zlatna. El a încercat să înțeleagă cauzele bolilor endemice din regiune, precum gușa, legându-le de factorii de mediu – o abordare surprinzător de modernă pentru acea vreme.

În expoziție ne-am concentrat pe trei aspecte: modernizarea, apelul la argumente emoționale și apelul la argumente științifice, explică Alexandra Baneu.
Textele sunt mult mai importante decât am crezut: eu credeam că ne vor spune multe despre trecutul nostru, de fapt însă aflăm foarte multe despre modernitatea noastră, conchide Alexandra Baneu.

Expoziția Scoposul mieu iaste binele comun este realizată de Societatea Română de Dialectologie, în parteneriat cu Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca. Contribuții importante au venit și din partea Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” și a Bibliotecii Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca.

Expoziția poate fi vizitată la MNIT până la 28 septembrie 2025.

Dialogul integral cu Alexandra Baneu vă invităm să-l ascultaţi aici sau pe frecvenţele Radio Cluj, duminică după ora 16.00.