Prima pagină » Știri » Social » Accesibilizarea serviciilor digitale devine obligatorie: cât va dura până să vedem schimbări reale?

Accesibilizarea serviciilor digitale devine obligatorie: cât va dura până să vedem schimbări reale?

Accesibilitatea devine lege – aplicarea rămâne incertă.

Articol editat de cristina.rusu, 27 iunie 2025, 15:12

Actul European pentru Accesibilitate – o directivă ce stabilește standarde minime pentru accesibilizarea serviciilor digitale – intră oficial în vigoare pe 28 iunie.

Adoptat în 2019, actul le-a oferit operatorilor economici și instituțiilor un răgaz de șase ani pentru a se pregăti de aplicare. Intervalul extins a fost justificat prin faptul că directiva se aplică nu doar serviciilor digitale, ci și unor interfețe fizico-digitale, precum bancomatele sau automatele de bilete – dispozitive a căror adaptare implică modificări în procesul de fabricație. Cu toate acestea, schimbările concrete sunt greu de observat. În ciuda termenului generos, multe dintre aceste echipamente rămân inaccesibile, iar durata lungă de viață a aparatelor face ca progresul să fie lent – cum ar spune poetul, „vreme trece, vreme vine”. Actul nu va fi aşadar o soluție miraculoasă pentru toate problemele accesibilității în mediul digital.

Efectele vizibile se vor lăsa, probabil, așteptate chiar şi 20 de ani, spune Florentin Rădulescu, preşedintele filialei clujene a Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

Directiva 882/2019 introduce o serie de exigențe care vizează atât componente hardware, cât și software, în scopul facilitării utilizării lor de către persoanele cu dizabilități. Noile reglementări ar trebui să se aplice nu doar în mediul digital, ci și în cazul echipamentelor de autoservire, de informare sau plată, care au devenit tot mai frecvente în spațiul public. Totuși, până la aplicarea efectivă mai e un drum lung.

Directiva trebuie mai întâi întărită prin norme clare în legislația națională, iar termenul pentru elaborarea acestora este de 120 de zile. Abia după aceea se va putea pretinde conformarea actorilor economici.

„În privinţa bancomatelor sau a terminalelor de plată, legea prevede că exigenţele intră în vigoare după 28 iunie 2025. Dar echipamentele deja aflate pe piaţă pot fi folosite în continuare: bancomatele pentru încă cinci ani, iar alte dispozitive de autoservire – chiar și pentru două decenii”, explică Florentin Rădulescu.

Asta înseamnă că, în mod realist, automatele de bilete sau de băuturi din gări, precum și dispozitivele de informare cu ecran tactil, ar putea rămâne inaccesibile pentru o lungă perioadă de timp. Iar cum cei mai mulți dintre acești producători nu sunt români, adaptările trebuie făcute în țările de origine – ceea ce îngreunează și mai mult procesul.

Responsabilitatea nu le revine însă doar producătorilor, ci și celor care pun aceste produse pe piață. Legea prevede sancțiuni pentru nerespectarea normelor de accesibilitate, cu amenzi între 2.500 și 15.000 de lei. Însă aplicarea acestor sancțiuni va depinde mult de capacitatea autorităților de a verifica, dar și de vigilența organizațiilor civice.

„Mă aştept că va funcționa așa: se va susține că un dispozitiv este accesibil, până când cineva demonstrează contrariul”, avertizează Florentin Rădulescu. „Va fi o muncă importantă pentru noi, asociațiile de profil, să semnalăm problemele.”

Un alt obstacol major ar putea fi lipsa unor specificații tehnice clare în lege. Deși se menționează că produsele trebuie să respecte anumite criterii de accesibilitate, acestea nu sunt suficient de bine definite, ceea ce riscă să lase loc de interpretări sau de o aplicare superficială.

Totuşi Florentin Rădulescu priveşte noua directivă dintr-o perspectivă optimistă: „Ce este important este că producătorii au început să privească accesibilitatea cu mai multă seriozitate şi conştientizează nevoia de a se orienta în direcţia aceasta când produc un dispozitiv. Toate electrocasnicele vor fi, treptat, influenţate de noua legislaţie”, subliniază acesta.

În ceea ce privește viitorul apropiat, speranțele se leagă de accesibilizarea bancomatelor și a POS-urilor cu ecran tactil, care sunt deja funcționale în alte țări europene, dar rămân inaccesibile în România.

„În Belgia, de exemplu, bancomatele accesibilizate există încă dinainte de 2010. În România, persoanele cu deficiențe de vedere nu pot folosi independent multe dintre aceste dispozitive”, precizează Florentin Rădulescu.

Deocamdată, e clar că noul act normativ nu va produce schimbări peste noapte. Iar dacă luăm ca termen de comparație aplicarea legii privind semafoarele accesibilizate, care există încă din 2006, dar e ignorată în multe orașe, e ușor de înțeles de ce așteptările sunt reţinute. Totuși, adoptarea directivei europene rămâne un pas important – un cadru legislativ care poate aduce schimbări semnificative, cu condiția ca instituţiile şi asociaţiile de profil să pună suficientă presiune pentru aplicarea sa.