Rezultatele învățământului preuniversitar românesc nu sunt deloc bune, deci sistemul necesită o reformare serioasă
Cum vede aceste reforme ministrul Educației și Cercetării, Daniel David?

Articol editat de cristina.rusu, 23 mai 2025, 08:30
În condițiile în care avem un nivel prea ridicat de analfabetism funcțional, asta mie îmi spune că sistemul nu funcționează bine.
Sigur că sunt mai multe schimbări care ar trebui să fie implementate. Spre exemplu, trebuie cu siguranță să lucrăm la nivel de curriculum și metode de predare.
În acest moment, predăm prea mult, predăm irrelevant și adesea prost. Eu aș prefera să predăm mai puțin, dar relevant și bine. După aceea, sigur, trebuie să regândim manualele, care trebuie să fie mai atractive, trebuie să fie dublate de conexiuni online, să fie gaming asociat unor manuale.
Deci putem avea o variantă clasică și una prin prisma tehnologiei moderne. De asemenea, cred că trebuie să regândim la acest nivel examenele naționale. Noi avem de transferat mai multe competențe-cheie, dar și în clasa a doua, și în clasa a patra, și în a șasea, și în a opta, noi la examenele naționale standardizate practic măsurăm două sau trei competențe-cheie.
Limba română, de obicei, matematică și în unele clase științele. Bun, dar în clasa a opta nu mai măsurăm științele. Nu avem nicio evaluare legată de științele care țin de cultura națională, spre exemplu.
Dacă vrem să formăm mai multe competențe, nu se poate să nu le evaluăm pe toate, ca să știm cum stăm sub aspect informativ, să știm cum se mută copiii din clasa a opta în clasa a noua cu celelalte competențe, în afară de limba română și matematică.
Acestea sunt două lucruri fundamentale și trebuie menționat un al treilea: în învățământul rural trebuie schimbată paradigma. Acolo se află aproape jumătate de țară, 44-45% dintre copii.
Nu mai putem să lucrăm în logica pe care o avem acum, adică școli cu puțini copii, învățământ simultan în foarte multe zone. Acum, dacă vii din mediul rural, toate studiile și cercetările arată că șansa ta de reușită educațională și de reușită în viață este mult mai scăzută decât a unuia care vine din zona urbană și așa ceva este de neacceptat, aceste inegalități trebuie corectate.
Sunt două probleme asociate resursei umane în preuniversitar. Unul, salarizarea.
Nu poți să-i aduci pe cei mai bune absolvenți în zona preuniversitară dacă nu ai un salariu atractiv pentru profesorul debutant, mai ales că ei se află la vârsta la care încep să-și facă o familie și au nevoie de un start bun în viață. Așa că trebuie regândită salarizarea. Dar, dincolo de salarizare, trebuie să gândim mecanisme prin care să-și poată crește veniturile.
Pot să fie mecanisme de progres și performanță sau mecanisme de incluziune. Cei care sunt mai motivați pot să câștige mai mult, numai că toate aceste creșteri de venituri trebuie făcute într-o logică în care se modifică și angajamentul profesorilor, cu alte cuvinte cât stai la școală, cât timp dedici pregătirii copiilor, cum faci învățarea remedială. Crești și susții profesorii prin salarii și venit, dar trebuie să-și asume și responsabilități noi, pe care, sigur, le vom discuta inclusiv cu sindicatele.
De asemenea, titularizarea trebuie regândită.
În acest moment, eu consider că nu funcționează bine. Unii oameni buni, care iau note peste șapte, uneori opt, pe poziții determinate, trebuie să tot dea concursuri de titularizare. Aș vrea să avem varianta în care un om care a luat o notă bună la examenul național, peste șapte, și ocupă o poziție pe perioadă determinată, dar este evaluat anual bine de către școală, înțelegând directori, colegi, feedback-ul elevilor, iar postul respectiv are viabilitate în timp, cel puțin la nivel de patru sau de cinci ani, să poată să treacă pe perioadă nedeterminată, fiindcă în acest fel protejezi și omul, dar și calitatea.
Relația profesor-elev-părinte, din păcate, nu funcționează, pentru că nu sunt definite bine rolurile.
Părintele trebuie să contribuie la educația ca părintele să ia rolul profesorului, ci să se refere la altceva, cum îi ajută pe elevi să-și aleagă disciplinele opționale, să propună școlii asemenea discipline, să fie atenți la prezența profesorilor în școală, poate chiar la metodele de predare, dar asta nu înseamnă, repet, că dau note, fac bareme, fac subiecte și așa mai departe. În acest moment, rolurile nu sunt clar definite, unii părinți se implică prea mult, unii profesori cred că părintele n-ar trebui să se implice în actul educațional, sunt greșeli din diverse părți. Dacă înțelegem educația ca un ecosistem, ai cei trei actori, elevul, profesorul și părintele, iar în jurul lor, societatea și autoritățile.
La partea de curriculum, disciplinele trebuie să reflecte cele 8 competențe-cheie și trebuie să ținem un echilibru între științe, pe de o parte, și religie, pe de altă parte, între științele legate de cultura națională și cele legate de pregătirea pentru viață. Foarte mult țin la ideea de a descentraliza unele decizii, astfel încât orele să fie alese și în funcție de interesul și de motivația copiilor. Atunci și profesorii vor fi mai motivați să-și facă disciplina mai bine și mai performant, astfel încât să fie aleasă și anul viitor.
Examenele de admitere.
În condițiile în care învățământul este obligatoriu, eu nu susțin examene dure, dar, în același timp, sunt pentru testări comprehensive și relevante.
S-ar putea ca mai mulți copii să aleagă aceeași specializare la un liceu și să nu fie suficiente locuri, dar, de exemplu, în trecerea din clasa a opta într-a noua aș flexibiliza lucrurile. Acum avem un examen punctual, din limba română și din matematică, indiferent că mergi la matematică-informatică, sau la științe, sau la filologie. E important că ai acest examen, dar noi, la gimnaziu, am format și alte competențe.
De aceea cred că trebuie să avem o evaluare la mai multe discipline. După aceea, liceele, în funcție de specializare, pot să dea ponderi diferite rezultatelor la diverse teste din evaluarea națională pentru a intra în acea specializare. Nu vreau că această evaluare punctuală să greveze traiectoria educațională.
Aș lăsa un procent de locuri la dispoziția liceelor, astfel încât, după evaluarea națională, copiii să aibă o a doua șansă pe locurile care sunt alocate direct liceelor. Și atunci, deși sunt foarte bun la biologie și la chimie, la evaluarea națională poate n-am fost într-o zi bună sau poate nu-s foarte bun și la română și la matematică.
Am a doua șansă să dau direct din biologie și chimie la o specializare legată de știință.
Dan Horea
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.