Prima pagină » Știri » Educaţie » Protejarea apelor în UE: România şi Bulgaria, în urma obiectivelor asumate

Protejarea apelor în UE: România şi Bulgaria, în urma obiectivelor asumate

Misiunile Orizont Europa au obiective stabilite pentru a fi atinse până în 2030.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 21 martie 2025, 15:41

Orizont Europa este programul principal de cercetare al Uniunii Europene, axat pe finanţarea proiectelor ce sprijină tranziţia verde şi digitală. Un aspect esenţial al acestui program îl constituie misiunile Orizont Europa, iniţiative dedicate unor domenii-cheie precum adaptarea la schimbările climatice, combaterea cancerului, dezvoltarea oraşelor inteligente şi sustenabile, menţinerea solurilor sănătoase pentru o alimentaţie sănătoasă şi refacerea ecosistemelor acvatice. Cea din urmă temă a fost subiectul unei întâlniri desfăşurate la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului.

Misiunile Orizont Europa au obiective stabilite pentru a fi atinse până în 2030, cum ar fi reducerea poluării la sursă a ecosistemelor acvatice; însă, având în vedere ritmul actual de implementare în statele membre, cel mai probabil e că termenul va fi depăşit. Un prim motiv este factorul economic, dar şi faptul că fiind vorba de schimbări care afectează ecologia, eficacitatea măsurilor nu poate fi evaluată într-un timp atât de scurt. La Cluj, un consorţiu format din universităţi şi reprezentanţi ai sectorului privat s-a reunit pentru a dezbate provocările legate de implementare.

Mai multe detalii ne oferă Corina Bradu, profesor la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti şi coordonatoare a centrului de competenţă Response:

Corina Brandu

Corina Bradu: Suntem 4 universităţi în acest consorţiu Response şi avem alături de noi 5 întreprinderi care desfăşoară activităţi de cercetare.

Andrea Nagy: Cum ne priveşte pe noi în mod practic această misiune Orizont Europa?

Corina Bradu: Ne priveşte pentru că trebuie să mergem ca un întreg. Nu putem să acţionăm doar la scară locală sau regională, ci trebuie să privim în manieră globală această problemă. Europa şi-a asumat o răspundere foarte mare, eu zic că este chiar pionieră în această direcţie de a încerca acţiuni la nivel global în restaurarea ecosistemelor acvatice.
Avem o serie de obiective de atins şi anume refacerea şi protejarea ecosistemelor de apă dulce şi marine, reducerea poluării la sursă şi de asemenea pe partea de economie verde-albastră; adică să avem abordări sustenabile care să aibă un impact cât mai mic asupra apelor.
Avem în proiect partea de centralizare de date, de informare a autorităţilor şi a decidenţilor (ca să poată să ia măsuri bazate pe date), dar vrem să venim şi cu soluţii de reconstruire a unor ecosisteme şi cu soluţii tehnice de depoluare a unor ape. Acest consorţiu a generat un centru de competenţă de fapt, care acoperă toate aceste obiective.

Andrea Nagy: Care sunt în România ecosistemele acvatice cele mai afectate?

Corina Bradu: O atenţie deosebită se acordă zonelor umede, care pe deoparte sunt foarte sensibile, pe de altă parte sunt foarte importante în asigurarea biodiversităţii. Adică Delta în mod special, dar şi alte zone cum ar fi Insula Mare şi Insula Mică a Brăilei.
Din păcate, noi ca ţară suntem un pic în urmă în ceea ce înseamnă respectarea unor ţinte pe care ni le-am asumat, cum este de exemplu reducerea poluării la sursă. Suntem alături de Bulgaria, suntem ultimele 2 state din Europa care nu reuşim să ajungem la nivelul dorit, deşi ni s-a dat un termen mai larg şi am fost păsuiţi.

Andrea Nagy: De ce ne merge nouă mai greu să ne ţinem de termen, pentru că economia e instabilă?

Corina Bradu: E o întrebare dificilă, pentru că este greu de estimat. Vorbind de factorul economic, există dezavantaje de moment, iar întreprinderile mici e uşor să fie destabilizate financiar.
Noi trebuie să mergem însă spre sustenabilitate; nu putem să ne gândim doar la avantajele pe termen scurt, pentru că fără o dezvoltare durabilă, nimeni nu va avea de câştigat pe final.

Andrea Nagy: Unde ar trebui să fim în 2030 din acest punct de vedere?

Corina Bradu: Opinia mea personală e că termenul de 2030 e destul de scurt. E un pic nerealist, pentru că noi aici efectele le vedem pe termen lung în ceea ce priveşte evoluţia unui ecosistem. Cu un termen atât de scurt ne va fi greu să vedem dacă măsurile pe care reuşim să le luăm într-adevăr au efecte.
O altă problemă este că ne propunem să diminuăm poluarea cu un anumit procent, de exemplu să reducem masa de microplastice din oceane. Se dă un procent, ori nu se ştie situaţia actuală, pentru că este foarte greu să monitorizezi, să ai date reale. Plecăm un pic în necunoscut; dar pe de altă parte, trebuie să începem de undeva.