Unde istoria se simte: expoziţia tactilă a Muzeului Etnografic a împlinit 15 ani | FOTO

Expoziția tactilă este destinată în primul rând vizitatorilor cu deficienţe de vedere, exponatele fiind prezentate cu un corp de literă mai vizibil, dar şi în alfabet Braille.

Articol editat de cristina.rusu, 11 februarie 2025, 13:47

Există un loc plin de imaginaţie în Cluj, unde putem deschide târnaţul casei de la Telciu şi ne putem închipui podul său plin de slănină şi cârnaţi; unde putem compara sunetul de cireadă al clopoţelului de tablă cu clinchetul elegant al clopoţelului din bronz; şi unde graniţa dintre obiecte decorative şi obiecte utilitare e un fir de păr despicat în patru.

Expoziţia tactilă a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, care a fost, acum mai bine de 15 ani, prima expoziţie permanentă pentru nevăzători din România, o vizităm la Radio Cluj.

În 2009, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a lansat expoziţia Atinge şi înţelege, mesajul tactil al obiectelor ţărăneşti tradiţionale.

A fost prima expoziţie tactilă permanentă din România, dar chiar şi astăzi, după mai bine de 15 ani, numărul muzeelor care au implementat module asemănătoare se pot număra pe degetele de la o mână.

Este destinată în primul rând vizitatorilor cu deficienţe de vedere, exponatele fiind prezentate cu un corp de literă mai vizibil, dar şi în alfabet Braille.

De-a lungul timpului s-a dovedit însă că vizitatorii obişnuiţi sunt la fel de încântaţi să atingă obiectele curioase: în special copiii, pentru care chiar s-au amenajat nişte colţuri de joacă unde pot îmbrăca păpuşi în costume populare.

Am vizitat expoziţia împreună cu muzeograful Tótszegi Tekla.

Tótszegi Tekla: Am participat la câteva conferinţe în Franţa şi în Italia unde am vizitat şi muzee, acolo am văzut că există deja module tactile.

În acelaşi timp, prin 2008 muzeul a fost contactat de Asociaţia Nevăzătorilor din Cluj, iar ei ne spuneau că a doua zi vin cu 30 de oameni în vizită.

Pur şi simplu am fost panicaţi în legătură cu ce putem să le oferim, pentru că, ştiţi bine, în muzee totul e pentru ochi şi nimic pentru mâini.

M-am tot gândit cum am putea să facem; şi în toamnă a apărut la AFCN o posibilitate de a face un proiect, prin care am cerut subvenţii pentru realizarea expoziţiei.

De la bun început trebuia să ne gândim cum organizăm această expoziţie.

Prima variantă era ca în cadrul expoziţiei de bază să includem obiecte cu valoare senzorială, dar la o expoziţie deja vernisată de regulă toate locurile sunt ocupate.

Şi nici nu-şi prea avea rostul: văzătorii observau că e ceva inserat ulterior, iar pentru cei cu deficienţe de vedere obiectele erau greu de găsit pe o suprafaţă mare.

De aceea ne-am gândit la un culoar care ar putea fi utilizat în acest scop.

Doream neapărat să atingem domeniile prezentate în cadrul expoziţiei de bază: culesul din natură (cu un coşuleţ din scoarţă pentru fragi şi un coş compartimentat pentru cereale), pescuitul şi vânătoarea (plasă de prins peşte, vârşă), agricultura (răzuşă, piuă cu pilug), meşteşugurile, prelucrarea firelor vegetale, portul popular şi arhitectura.

Andrea Nagy: Obiectele expuse sunt în mare parte copii; acestea au fost realizate în cadrul muzeului?

Tótszegi Tekla: Majoritatea au fost realizate de meşteri populari cu care avem contact permanent.

Dar credeţi-mă că şi pentru ei a fost o provocare: macheta casei de la Telciu a fost realizată la scară, cu măsurători precise; iar pentru realizarea unei vârşe, meşterul de trei ori a refăcut piesa.

Important era să fie replici cu un impact tactil: să se simtă cum e prelucrat materialul, să se simtă decorul în unele cazuri.

De aceea de exemplu la ceramică am cerut ca motivele să fie desenate cu vopsea mai groasă; apoi am ales o farfurie sgrafitată, unde motivul decorativ e zgâriat în material. E uşor didactică expoziţia.

De exemplu la textile am încercat să prezentăm varietatea de materii prime utilizate în cadrul gospodăriei ţărăneşti, pentru că tinerii de azi nu prea ştiu de diferenţele între bumbac, cânepă sau chiar lână.

Aici au ocazia să simtă aceste diferenţe.

Andrea Nagy: Ce modificări aţi face acum la această expoziţie?

Tótszegi Tekla: Aş încerca să construiesc în jurul artefactelor nişte poveşti.

Încă e o provocare pentru noi să găsim acele modalităţi prin care putem aduce artefactul mai aproape de vizitatori, ori din câte observăm, oamenilor le place să intre în contact nu doar cu un obiect, ci cu o poveste.

Vă invităm să ascultaţi înregistrarea audio, pentru a străbate cu noi expoziţia pentru nevăzători a Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Expoziţia este dotată cu benzi tactile de ghidaj, pentru a uşura orientarea vizitatorilor cu deficienţe de vedere.

Aceasta se poate vizita de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00, la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, de pe str. Memorandumului, nr. 21.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.