Prima pagină » Stirea zilei » 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al României

30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al României

Din Sfânta Scriptură aflăm că Sfântul Apostol Andrei era fratele lui Simon Petru.

Articol editat de cristina.rusu, 30 noiembrie 2024, 12:00

Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit pe data de 30 noiembrie.

S-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Țării Sfinte. Din Sfânta Scriptură aflăm că era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. Având în vedere că Andrei era evreu, nu știm cu certitudine dacă numele Andrei era numele său real (acesta fiind de origine grecească).

Potrivit cercetătorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, încă din perioada sec. ÎI-III d.Hr.

Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se susține că acest nume – Apostolul Lupilor – derivă din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar și de la simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei și că cel care era căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peștera care i s-a oferit ca adăpost.

Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras. Deși nouă ne este cunoscută tradiția care afirmă că Apostolul Andrei a murit pe o cruce în formă de X, se susține că această tradiție datează din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaște data martirizării. Unii istorici îl fixează în timpul persecuției împăratului Nero, prin anii 64-67, alții în vremea persecuțiilor inițiate de Domitian (81-96).

In anul 357, moaștele Sfântului Andrei au fost așezate în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol, cu prilejul sfințirii acestei biserici.

Cardinalul Petru de Capuâ va duce moaștele Sfântului Andrei în Italia, în catedrala din Amalfi, în timpul Cruciadei a IV-a. În anul 1462, în vremea papei Pius al ÎI-lea, capul Sfântului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus în Catedrala din Patras, în biserica cu hramul Sfântul Andrei.

Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Române a hotărât în anul 1995 ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României”.

Există multe superstiţii legate de noaptea de SFÂNTUL ANDREI.

Cele mai multe au legătură cu revolta, cu măritişul, dar şi cu protecţia împotriva spiritelor rele care bântuie printre cei vii.

Muzeograful Ioan Toşa, despre Sfântul Andrei:

Sfântul Andrei este considerat ”cel mai mare peste turme, vite şi fiare”, apărător de fiare sălbatice, patronul lupilor. Această sărbătoare se ţinea pentru ca fiarele sălbatice să nu poată face rău turmelor de oi şi vitelor pentru ca să nu s-apropie duhurile rele care aduc jivine şi mai ales strigoi.

Pentru a fi apărate animalele şi oamenii de lupi, femeile nu se pieptănau, zicând că dacă se piaptănă, Sfântul Andrei se supără şi trimite lupii să le mănânce oile.

În această zi se ungeau cu usturoi pisat botul vitelor, ferestrele şi uşile caselor, precum şi adăposturile animalelor. Nu se prindeau vitele la car de frică să nu le mănânce lupii.

În ajunul Sfântului Andrei, fetele şi flăcăii păzeau usturoiul să nu-l fure cineva crezându-se că dacă-l fură cineva, peste an vor fi mâncaţi de fiare sălbatice. Se credea că în noaptea dinaintea Sfântului Andrei ies strigoii din morminte şi umblă pe la case.

Oamenii strângeau de pe afară meliţele, meliţoaiele, lopata, covăcioara ca strigoii să nu se bată cu ele. Pentru a se proteja făceau cruci cu usturoi la uşi şi la ferestre.

În ziua de Sfântul Andrei fetele nemăritate credeau că-şi pot afla ursitul. Se duceau la fântână ţinând în mână o lumânare de la Paşti, se aplecau peste marginea fântânii să vadă chipul ursitului în apă.

Seara îşi puneau la cap 41 de boabe de grâu. Dacă visau că cineva le ia grâul, era semn că se vor mărita. (muzeograful Ioan Toşa)

În cazul în care vreţi să aflaţi dacă veţi fi norocoşi anul următor, puneţi în apă, în ziua Sfântului Andrei, crenguţe de arbori roditori pentru fiecare membru al familiei.

Notaţi pe o panglicuţă numele fiecăruia şi ţineţi-le într-un loc călduţ până la Anul Nou. Cel a cărui crenguţă va face flori, acela va avea noroc.