Învățați să coasă cămașa veche românească

Șezătoare la Muzeul Țării Crișurilor. Învățați să coasă cămașa veche românească

Articol editat de Carmen Sas, 10 noiembrie 2024, 14:42

„În primii doi ani am adus în atenția dumneavoastră cămăși vechi purtate de o parte și de alta a Munților Pădurea Craiului. În primul an vedeta a fost spătoiul românesc din satele din sub-zona etnografică Roșia-Pietroasa, de la poalele Munților Bihorului și versantul sudic al Munților Pădurea Craiului, unde s-a păstrat cel mai conservator port bihorean, până spre mijlocul secolului XX.

În al doilea an, ne-am oprit în câteva sate de pe valea Crișului Repede, situate la nord de Munții Pădurea Craiului.

Pornind de la imagini vechi din 1885, am adus în fața publicului spăcele cu croiul drept (croiul poncho) și ornamentică similară cu acestea și am reușit să creăm un dialog între vestimentația purtată la finalul secolului XIX, piese din colecția muzeală și noile spăcele pe care orice bihoreancă le poate purta cu conștiința valorii și a vechimii modelului”, a explicat dr. Simona Bala, muzeograf la Secția de Etnografie.

Șezătoare la Muzeul Țării Crișurilor. Învățați să coasă cămașa veche românească – Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” și OTL  SA organizează o nouă Șezătoare la muzeu.

„Activitatea se înscrie în proiectul de revitalizare a cămășii vechi românești ce se purta pe meleagurile crișene și la care invităm publicul interesat să participle”, a explicat Gabriel Moisa, managerul Muzeului Țării Crișurilor.

Activitatea va începe în 14 noiembrie 2024 și se va încheia pe 24 iunie 2025. Întâlnirile în șezătoare vor avea loc lunar, la Muzeul Țării Crișurilor(Str. Armatei Române nr. 1/A).

Prima întâlnire va avea loc joi, 14 noiembrie 2024, orele 17.00, în Sala de Pedagogie muzeală.

Pe Valea Barcăului

Pentru anul acesta propunerea instituției se îndreaptă spre spăcelele de pe Valea Barcăului, zonă în care s-a conservat un alt tip de croi, acela în care pânza era folosită cu urzeala pe orizontală, ce învăluia corpul, umerii care rămâneau goi fiind acoperiți cu bucăți de pânză denumite petice sau folturi.

„Acest tip de croi nu s-a folosit doar în satele de la poalele Munților Plopiș, ci a cunoscut o prezență îndelungată, până spre mijlocul secolului XX, în partea sudică a ariei etnografice Țara Crișurilor, respectiv pe Valea Crișului Alb. În ambele zone, umerii împreună cu mânecile au oferit câmpuri ornamentale generoase, ceea ce a întreținut predilecția de a decora peticele umerilor și pentru decorul în șire verticale a mânecilor”, a precizat Moisa.

Potrivit acestuia, în satele învecinate celor situate pe valea Barcăului, pe lângă cămășile cu petice s-au folosit și cămășile cu petice și fodre, tip de cămașă foarte rar în colecțiile muzeale, de aceea folosim acest prilej să îl facem cunoscut.

Astfel, va fi extinsă aria ilustrată, cuprinzând și sate aflate pe Valea Crasnei.

Continua nevoie de adaptare la nou le-a făcut pe femei să încerce noi tehnici sau motive, să treacă de la alesătură în război la tehnica cruciulițelor sau a broderiei pline și a celei sparte și de la motivele geometrice la cele florale.

„Piese care să ilustreze portul popular din localitățile de la nord, nord-est și est față de Oradea sunt extrem de puține în colecția noastră de port. Dar știm din informații de pe teren că s-au purtat spăcele închingate, poale cu lații dispuși pe orizontală, zadie huedințească și labreu. Portul cu haine albe a dispărut din vestimentația bărbaților, înainte de 1940, din a femeilor probabil cu câțiva ani după, dar cu siguranță în anii ’70 nici femeile vârstnice nu le mai îmbrăcau. Astfel, atunci când vrem să ilustrăm portul de pe Barcău ne referim la ansamblurile ce provin din județul Sălaj, care vor fi prezente în această ediție a Șezătorii de la muzeu”, mai precizează dr. Simona Bala.

Noutate

Ca o noutate în proiect, va servi drept model o cămașă lucrată în Zalău (de către prof. Alina Goga), ca reconstituire a vechiului spăcel de Barcău.

La sfârșitul secolului XIX-primele două decenii ale secolului XX, pe Valea Barcăului era răspândită cămașa cu petice, care putea avea „pânza pă’ ureche” (croi pe orizontală) sau din lați verticali.

„Piesele aduse în atenția dumneavoastră sunt datate între 1900 și 1930 și au fost achiziționate din Voivozi, județul Bihor, Bobota, Iaz, Marca, Plopiș, Sâg, Tusa din județul Sălaj.

Propunem și trei modele de cămăși bărbătești din satele Iaz (comuna Plopiș), Sâg (comuna Sâg) și Bobota (comuna Bobota), ce datează din prima jumătate a secolului XX”, explică dr. Simona Bala, muzeograf la Secția de Etnografie.

Tehnici

Motivele ornamentale sunt realizate cu diverse tehnici de broderie: alesătură în război, închingătură, cusături cu puncte înnodate – îngurzătură, broderie plină – trăsurește, bătucitură, miezește, cusătură crucește sau brânelește, tăieturi și împunsături – ciur, ochi întorși, șabac, ajur. Ornamentele sunt realizate cu cânepă topită pe rouă sau cu fire colorate de bumbac.

Astfel, va fi reînviat croiul și tehnicile de ornamentare ale vechilor cămăși de pe Valea Barcăului și a Crasnei.

„Vom învăța să ne confecționăm propria cămașă de Bihor și să o decorăm folosind tehnicile de ornamentare de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, având posibilitatea de a ne inspira direct de la piese etnografice aflate în patrimoniul Muzeului Țării Crișurilor”, anunță dr. Simona Bala, inițiatoarea acestei Șezători.

Dr. Simona Bala este muzeograf la Secția de Etnografie. Îndrumarea practică, concretă va fi asigurată prin amabilitatea doctor Florina Berte, care știe „să împungă” frumos și cu acul medical și cu acul de cusut și brodat.

„Dar, pentru că este o Șezătoare, vom lucra împreună, ca pe vremuri și ne vom familiariza cu datinile și obiceiurile zonei noastre”, a explicat dr. Simona Bala.

Taxă de participare: 20 lei /an, reprezentând înscrierea în Asociația „Prietenii Muzeului”, iar pentru membrii asociației, intrarea este gratuită. Materialele vor fi asigurate de participanți.

Crina Dobocan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.