Oamenii ar fi putut ajunge în Mallorca cu cel puţin 5.600 de ani în urmă
Conform unui nou studiu la realizarea căruia a participat şi profesorul Bogdan P. Onac, cercetător colaborator al Institutului Emil G. Racoviţă al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) şi profesor de geologia carstului şi paleoclimatologie la Universitatea South Florida (SUA), publicat în Communications Earth & Environment, o revistă din familia Nature.
Articol editat de cristina.rusu, 1 septembrie 2024, 12:05
Conform studiului, această dată este cu aproape 2.000 de ani mai veche decât sugerau cercetările anterioare şi a fost estimată prin calcularea momentului în care ar fi putut fi construit un pod antic, acum scufundat, de pe insulă.
Mallorca este una dintre cele mai mari insule din Marea Mediterană şi, cu toate acestea, a fost printre ultimele insule colonizate, cercetările anterioare sugerând că cea mai timpurie aşezare de pe insulă ar fi putut fi construită cu 4.600 – 4.200 de ani în urmă.
Profesorul Bogdan P. Onac şi colegii săi au reevaluat intervalul de timp în care au sosit primii oameni pe Insula Mallorca.
Noile rezultate de vârstă absolută (datate precis cu metoda uraniu-toriu) a depunerilor minerale (calcit şi aragonit) acumulate în jurul speleotemelor (stalactite, stalagmite, coloane etc.) şi înălţimea unei benzi de colorare existente pe podul scufundat au servit ca indicatori în estimarea cu precizie a schimbărilor istorice ale nivelului mării şi pentru datarea construcţiei podului, menţionează sursa citată.
Astfel, profesorul Onac şi echipa sa au stabilit că podul din Peştera Genovesa a fost construit acum 6.000 de ani, cu aproape două mii de ani mai devreme decât estimarea anterioară – reducând decalajul temporal între colonizarea insulelor din estul şi vestul Mediteranei.
Podul constă din blocuri mari de calcar aşezate unele peste altele pentru a conecta două săli uscate ale peşterii.
Coloraţia distinctă din secţiunea superioară a podului a fost cauzată de precipitarea calcitului la nivelul apei când podul era încă în uz.
Comparând adâncimea la care apare coloraţia pe pod cu o reconstituire extrem de precisă a evoluţiei nivelului mării din ultimii 6.000 de ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că podul nu ar fi putut fi construit mai devreme de această dată, deoarece zona pe care o traversează nu ar fi fost sub apă la acea vreme.
De asemenea, podul nu putea fi construit cu mai puţin de 5.600 de ani în urmă, deoarece nivelul mării ar fi ajuns deasupra podului, evidenţiază comunicatul UBB.
Scopul construirii podului de piatră rămâne neclar.
Acesta ar fi putut facilita accesul oamenilor într-o sală interioară a peşterii (singura neindundată), fie pentru a se refugia, fie pentru anumite ritualuri sau doar pentru a depozita la rece alimentele în timpul zilelor fierbinţi din Mallorca.
Indiferent de motivaţia construirii podului, prezenţa acestuia sugerează că primii oameni trebuie să fi ajuns în Mallorca cu cel puţin 6.000 de ani în urmă, adică aproape cu 2.000 de ani mai devreme decât se ştia până acum, se mai subliniază în comunicatul universităţii din Cluj-Napoca.
AGERPRES
Foto: facebook Universitatea Babeș-Bolyai
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
