Incluziv: Cum va arăta şcoala complet accesibilă care se construieşte la Ciugud

Primăria Ciugud a concurat cu şcoli din oraşe şi municipii pentru finanţarea de 9 milioane de euro.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 30 iulie 2024, 15:00

Smart, verde şi accesibilă pentru orice copil; aşa se anunţă a fi noua şcoală din Ciugud, care se va construi din fonduri PNRR în valoare de 9 milioane de euro. Mai multe a aflat Andrea Nagy.

Noua şcoală va fi ridicată în centrul comunei Ciugud, pe un teren de 5 hectare, urmând să fie înconjurată de un parc cu arbori autohtoni. În apropierea şcolii se va afla o bază sportivă modernă, care în prezent se află în aşteptarea finanţării de la Compania Naţională de Investiţii. Şcoala va fi complet independentă energetic şi accesibilă pentru elevii cu dizabilităţi. Va include multe tehnologii smart, printre care cea mai spectaculoasă pare ideea de a dota unele clase cu un perete cortină, care să se deschidă către natură în zilele călduroase. Dan Lungu, purtător de cuvânt al Primăriei Ciugud:

Dan Lungu: Şcoala va presupune concepte moderne de predare, care vor îmbina atât tehnologia, cât şi deschiderea spre natură. Practic şi acest parc va face parte din conceptul educaţional al şcolii, deoarece ne dorim ca orele să se desfăşoare uneori afară. Sperăm să putem deschide şcoala în următorii ani, aşteptăm în momentul de faţă să semnăm proiectul de finanţare. Estimăm că aici vor învăţa între 300-500 de elevi. Proiectul este cu atât mai deosebit, pentru că a implicat atât echipa Primăriei, cât şi o echipă de experţi coordonată de o persoană cu deficienţe de vedere. Putem spune că, după ce în 2019 am deschis prima şcoală smart din mediul rural din România, dorim şi de această dată să dăm un semnal în educaţie. Astfel, viitoarele şcoli din România trebuie să fie smart, verzi şi accesibile pentru orice copil.
 

Primăria Ciugud a concurat cu şcoli din oraşe şi municipii pentru finanţarea de 9 milioane de euro, ceea ce a pus-o iniţial într-un dezavantaj, pentru că sunt favorizate localităţile cu o dezvoltare demografică suficient de mare. În final s-a putut folosi ca argument ceva care numai la Ciugud se poate întâlni, explică Ovidiu Tuduruţă, consultant pe fonduri europene:

Ovidiu Tuduruţă: În cadrul PNRR, în componenta aferentă educaţiei există un indicator pentru construcţia unei reţele pilot de şcoli verzi: care sunt clădiri cu 0 consum, cu sistem complex de management de energie, cu o programă şcolară orientată către protecţia mediului, către inovaţie, către ecologie.

Andrea Nagy: Câte proiecte s-au înscris pe acest segment?

Ovidiu Tuduruţă: Finanţarea are 2 tipuri de investiţii: odată investiţia în clădiri existente prin care se vizează reabilitarea, pe de altă parte sunt mai puţine investiţii pentru construcţia de şcoli noi. Sunt vreo 40 de toate la nivel naţional, dintre care pentru construcţia de şcoli noi sunt doar vreo 9 (în general s-a finanţat câte una pe regiunea de dezvoltare).
În cazul regiunii Centru, unde e proiectul de la Ciugud, am fost primii în clasament. Şi a fost o competiţie pe muchie de cuţit, în sensul că această finanţare ca mecanism de departajare a avut graficul de evoluţie al numărului de copii din localitate. Cei de la Ciugud au mai construit o şcoală nouă în 2019; şi a fost destul de greu, pentru că deşi numărul de copii este în creştere, sunt şanse mici să câştigi o competiţie unde te baţi cu municipiile reşedinţă de judeţ.
Noi am pariat pe un fenomen care e greu de probat cu date de la Institutul Naţional de Statistică, în schimb avem datele de la nivel de şcoală care ne ajută să demonstrăm că familiile din Ciugud care-şi duceau copiii în Alba Iulia i-au mutat înapoi acasă, având şcoli moderne. Ba mai mult: familii din Alba Iulia au început să-şi ducă copiii la şcoală în Ciugud.
Apoi, eu având o sensibilitate pe componenta dizabilitate (fiind nevăzător), am vrut ca o persoană cu dizabilităţi dacă vrea să ajungă la această şcoală, să aibă acces de la intrare şi până în ultima clasă. Am inclus de asemenea în proiect achiziţia de cititoare de ecran, ecrane cu sensibilitate tactilă ridicată pentru cei cu distrofie musculară şi multe altele. Mizez pe faptul că aici ar trebui de fapt să ajungem: cel puţin ceea ce se construieşte astăzi să întrunească şi acest normativ, ca părinţii copiilor cu dizabilităţi să nu mai trebuiască să-i ducă la şcoală la 500 km.
 

Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian și Ovidiu Tuduruță

Andrea Nagy: Ceea ce ştie toată lumea în privinţa fondurilor PNRR este faptul că rata de absorbţie este mică. Ce se întâmplă?

Ovidiu Tuduruţă: Nu e aşa. Noi suntem prezenţi în toată ţara cu proiecte şi de multe ori am încercat să-mi dau seama din ce tip de date preia presa, în aşa fel încât să evidenţieze că nivelul de absorbţie e mic.
Presa în general se uită la numărul cererilor de plată: România a primit plata a 2 cereri, plus că a mai primit un avans destul de mare. Din punctul acesta de vedere de la Bruxelles s-au luat destul de puţini bani. Nu pentru că nu ne-am achitat de partea de investiţii în infrastructură, ci pentru că nu s-au adoptat anumite reforme care sunt un jalon roşu: cum ar fi legea pensiilor, legislaţia pe energie, pe eliminarea industriei de extracţie de cărbuni, reforma fiscală. La nivel de legislaţie încă nu am reuşit, acesta e motivul pentru care nu s-au putut depune alte cereri de plată.
Pe de altă parte proiecte s-au făcut şi bani s-au cheltuit, dar plata se va putea înainta doar dacă se vor face reformele care s-au decis în momentul negocierii programului.
Pe partea de absorbţie efectivă noi am cheltuit mai mult decât am primit în ţară; Statul Român şi-a asumat să plătească din resursele sale proprii, urmând ca reglajele financiare cu Comisia Europeană să se întâmple separat. La nivelul de implementare a investiţiilor suntem printre primii 7-8, stăm destul de bine.
 

Andrea Nagy: Care vor fi următorii paşi acum că s-a obţinut această finanţare la Ciugud?

Ovidiu Tuduruţă: În octombrie vom începe selecţia de oferte pentru lucrările de execuţie, deci asta înseamnă că prin decembrie se stabileşte cine e constructorul şi în ianuarie se dă ordinul de începere. Aş mai spune că ar trebui ca modelul Ciugud să fie preluat şi în alte tipuri de investiţii, pentru că eu pot vedea cât de puţină dedicare e din partea celor care întocmesc dosarele, cât de puţină atenţie este pentru componenta accesibilizării spaţiilor nou construite pentru persoanele cu dizabilităţi.

Foto: Facebook Primăria Ciugud

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.