Premieră națională! O companie clujeană trimite primul echipament românesc pe Lună!

Ovidiu Rațiu: Ca să faci aşa ceva trebuie să lucrezi mulţi ani; iar specific la echipamentul acesta lucrăm din 2014.

Articol editat de cristina.rusu, 31 mai 2024, 15:51

Compania clujeană Control Data Systems (CDS) și filiala europeană a companiei nipone iSpace au semnat  un acord pentru transportul pe suprafața Lunii a două demonstratoare tehnice, adică echipamente de măsurare precisă a locației pe Lună.

L-am invitat în studio pe coordonatorul acestui proiect, Ovidiu Rațiu:

Ovidiu Raţiu: Ca să faci aşa ceva trebuie să lucrezi mulţi ani; iar specific la echipamentul acesta lucrăm din 2014. Ideea se naşte printr-o combinaţie de capabilităţi care există în echipă şi cerinţele care vin din piaţă.

Anca Brăşfălean: Nu existau până acum aparate care să identifice locaţia? Pentru că e vorba de două demonstratoare tehnice care identifică locaţia pe lună.

Ovidiu Raţiu: Vedeţi, noi suntem deja obişnuiţi pe pământ să ne folosim de beneficiile aduse de industria spaţială.

Tot timpul navigăm, iar comunicaţiile pe care le folosim au de multe ori componente în infrastructură care sunt satelitare fără ca noi să ştim. Dacă cineva ne-ar opri accesul acesta am fi pierduţi total, ar fi un şoc major.

Pe lună nu există asemenea infrastructuri satelitare deocamdată. Dar trebuie să asigurăm navigaţia roboţilor, a roverelor pe lună şi ulterior trebuie să putem asigura navigaţia şi siguranţa astronauţilor care vor avea activităţi în jurul acestor roboţi şi rovere.

Problematica de a identifica şi a poziţiona obiecte sau oameni în zone fără acoperire eixistă şi pe pământ, dar nu e aşa de acută; acolo în schimb toată zona este fără acoperire până în momentul în care se vor instala sateliţii de navigaţie.

Dar chiar şi atunci va exista această problemă mai departe, pentru că acei sateliţi nu vor fi vizibili din cratere şi din tunele.

Anca Brăşfălean: Cum vor funcţiona?

Ovidiu Raţiu: Pentru cei orientaţi tehnic, le sugerez să se uite la cum funcţionează comunicaţiile pe bandă ultralargă. Pentru ceilalţi, aceste echipamente execută simultan comunicaţii şi măsurarea distanţei între cele două puncte care comunică, urmând ca ulterior nişte algoritmi foarte complecşi să facă determinarea poziţiei pe baza acestei măsurători.

Anca Brăşfălean: Foarte multe invenţii tehnologice se inspiră din natură. Aţi avut aşa ceva şi în acest caz?

Ovidiu Raţiu: Puteţi să vă gândiţi la o pânză de păianjen: aveţi un nod în mijloc şi după aceea aveţi multe noduri de jur-împrejur, care sunt legate între ele prin nişte fire. Acele fire sunt de fapt implementarea noastră, nişte legături radio. Ceea ce vor face cele două demonstratoare, vor măsura parametrii de funcţionare a unei singure astfel de legături între două puncte, pentru că încă nu avem astfel de informaţii.

Anca Brăşfălean: Din 2014 până astăzi câţi oameni au lucrat la proiectul acesta?

Ovidiu Raţiu: O echipă care lucrează la aşa ceva cuprinde în general între 5-10 oameni (mai mulţi nu are rost, pentru că se încurcă unii pe alţii). Dar de-a lungul timpului s-au rotit mai mulţi, deci au fost undeva la 20-30 de oameni.

Anca Brăşfălean: I se poate atribui cuiva?

Ovidiu Raţiu: E realizarea companiei, executată integral la Cluj, în cadrul unei secvenţe de proiecte care au mers de multe ori în paralel, cu finanţare de la Agenţia Spaţială Europeană şi cu sprijinul Agenţiei Spaţiale Române.

Anca Brăşfălean: Cum i-aţi convins pe cei de la Agenţia Spaţială să dea banii?

Ovidiu Raţiu: Este un proces competitiv, în care te prezinţi cu ideea, cu echipa, cu modul de implementare şi te lupţi cu alţii care vor şi ei să facă lucruri similare.

Anca Brăşfălean: Înseamnă că aţi avut confirmarea atunci că ideea e bună şi are şanse să devină realitate.

Ovidiu Raţiu: Am avut o indicaţie atunci, că mergem într-o direcţie potrivită. Nu am ştiut niciodată cu siguranţă, nu poţi să ştii dinainte cu certitudine că o direcţie de cercetare te va duce la un rezultat aşteptat.

Anca Brăşfălean: Când ştii să te opreşti?

Ovidiu Raţiu: Dacă ai confirmarea că niu funcţionează atunci se declară un succes parţial, în sensul că am descoperit o modalitate în care nu merge.

Anca Brăşfălean: Excelentă formularea! Cât de multă experienţă trebuie să ai ca să mergi pe o asemenea linie?

Ovidiu Raţiu: Noi suntem specializaţi pe comunicaţia în medii extreme. Medii extreme pe pământ sunt de exemplu oceanele, deci comunicaţia pe platformele marine. Spaţiul este evident definiţia domeniului de funcţionare extrem.

Anca Brăşfălean: Pentru acest tip de mediu aţi făcut până acum dispozitive?

Ovidiu Raţiu: Da, o mare parte din timpul petrecut din 2014şi până acum a fost folosit de demonstrarea funcţionării viitoare a acestor echipamente în medii extreme: adică în condiţii de vid, temperaturi foarte scăzute sau foarte ridicate şi în condiţii de vibraţii specifice lansării.

Anca Brăşfălean: Ce urmează acum cu aceste două dispozitive care vor ajunge în spaţiu?

Ovidiu Raţiu: Vor fi de fapt trei dispozitive: unul va fi montat pe un lander şi două vor fi montate pe un rover.

Motivul pentru care sunt două este că vrem să facem măsurători diferenţiale.

Etapa următoare va consta în teste de calificare, asta înseamnă că se vor trimite către laboratoare specializate, care vor mima condiţiile din spaţiu în termeni de vid, temperatură, vibraţii şi – foarte important – radiaţii.

Vor fi supuse unor teste foarte precise şi foarte dure de rezistenţă la radiaţii. Asta se va întâmpla în cel puţin 4-5 laboratoare diferite, dintre care o parte sunt în România, o parte sunt în Olanda şi o parte sunt în Germania.

Anca Brăşfălean/ Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.