Mini Minuni la Scară Macro

15 exponate de mari și foarte mari dimensiuni aduc în fața privitorului lumea fascinantă a insectelor plină de culoare și detalii.

Articol editat de cristina.rusu, 9 mai 2024, 12:26

Centrul de Cultură Urbană Turnul Croitorilor găzduiește în perioada 7- 19 mai, Expoziția de Fotografie, Mini Minuni la Scară Macro, a fotografului, Marosi Lorant.

Dintr-o simplă joacă Marosi Lorant a descoperit pasiunea pentru fotografia Macro, acea fotografie care prezintă lumea înconjurătoare într-o viziune spectaculoasă.

În fotografiile de acest gen, fotograful poate să surprindă aproape orice, dar există câteva genuri clasice pe care fotografii macro le abordează, în această categorie încadrându-se insectele.

Acestea fiind minuscule, o imagine macro a unei insecte poate duce privitorul într-un univers cu totul diferit.

Rodica Tulbure: Cum a început Lorant să fotografieze insecte?

Marosi Lorant: Am început să mă joc cu fotografierea în casă odată cu COVID-ul și încet-încet am tranzitat spre a mă perfecționa cu insecte, astea erau cam singurele și puținele subiecte pe care le-am găsit suficient de fascinante.

Ele pot sta fix mult timp în același loc fără să se ofilească, cum ar fi florile.

Și atunci aveam timp să cercetez și să mă focalizez pe tehnica de fotografiere și nu pe îngrijirea subiectului.

Rodica Tulbure: A face fotografii macro reușite nu este foarte simplu. Ai nevoie de un echipament tehnic pe care să știi să îl folosești și nu în ultimul rând de multă, multă răbdare. Lorant este autodidact, a descoperit această artă cu ajutorul internetului.

Marosi Lorant: Tehnica include destul de mult migăloșenie, pentru că obiectivul pe care îl folosesc mărește insecta atât de mult încât nu pot fotografia o insectă dintr-o singură imagine.

Practic văd doar o cincime din insectă, după care trebuie să mut insecta în fața aparatului foto, să fotografiez cealaltă parte a insectei, apoi e o mut iarăși ș.a.m.d. Asta este una dintre aspectele fotografiei macro.

Celălalt aspect interesant este că odată ce mărim imagine atât de mult, intră destul de puțină lumină prin obiectivul folosit diafragma trebuie deschisă cât mai mult sau folosite lumini cât mai puternice.

Toate astea pentru ca să avem destulă lumină, pentru că obiectivul în sine e destul de slab cotat la acest aspect ține de optică. Și un alt aspect al măririi atât de mari este faptul că felia de focus pe care o vedem este foarte mică.

La acești factori de mărire între 2,5 și 5 X factori de mărire, adică 5 la 1, pentru cunoscătorii de fotografie.

Odată ce mărim atât de mult, eu văd doar o felie foarte subțire de focus din insecta respectivă. Și atunci dacă insecta este mai, să zicem, groasă, are profunzime în adâncime picioarele-s mai departe de ochi în planul îndepărtat față de obiectivul foto eu focusez doar pe să zicem ochiul insectei, dar piciorul care e mai departe de ochi este total blurat.

Și ca să pot să am insecta în focus ochi, picioare, antene, tot, eu trebuie să fac mai multe fotografii în adâncime pe grosimea insectei.

Rodica Tulbure: Asta ce înseamnă mai multă fotografii?

Marosi Lorant: Asta înseamnă oriunde între 1000 și vreo 8000, avem acolo la gândacul puturos, imagini individuale care sunt ulterior puse strat cu strat una peste alta se numește tehnica de stacking.

Sunt softuri specializate pentru stacking și aceste softuri practic iau felia de focus din fiecare imagine și o așează una peste cealaltă astfel încât imaginea rezultată este în focus de la ochi până la picior

Rodica Tulbure: Cam cât vă ia să creați o asemenea fotografie?

Marosi Lorant: Când mă apuc de fotografiat îmi place să le fotografiez cap-coadă și asta va dura undeva între 4-6 ore, poate mai puțin, dacă insecta e mică și factorul de mărie e mic atunci termin repede.

Dar sunt unele insecte care au detalii foarte faine cum sunt fluturi acolo îmi place să folosesc cu factor de mărire mai mare, să surpind mai multe detalii și atunci și fotografierea durează mai mult că văd mai puțin din insectă fiind mărit mai mult și atunci eu trebuie să fac mai multe imagini individuale de sus în jos, de la stânga la dreapta, unul lângă altul, fain frumos, o serie de fotografii care ulterior în photoshop sunt puse una lângă alta ca niște piese de puzzle.

După ce au fost steack-uite prin tehnica de stacking, eu obțin o cincime din insectă care este în focus de la cel mai apropiat plan față de obiectiv până la cel mai îndepărtat plan față de obiective. Și încep să aplic măști să curăț insecta.

Unele dintre ele care nu sunt foarte sensibile le curăț în curățitorul pentru bijuterii, o mică cutie cu ultra-sunete și le bag acolo, le dau un shake.

Fluturii, de exemplu, nu pot fi curățați, astfel că evident au aripile foarte sensibile și dacă i-aș pune în spălător cu ultra-sunete probabil s-ar dezintegra. Și atunci pe ei trebuie să îi curăț în photoshop.

Fiecare de aici a trecut printr-un toaletaj, apoi le aranjez puțin membrele, uneori am insecte frumoase, dar iată lipsește un picior și dacă lipsește un picior, atunci mă ajută iarăși de photoshop să ajustezi un picioruț. 

Din punct de vedere al luminii folosesc două, trei, uneori patru lumini, uneori deodată, alteori separat, în funcție de care partea insecte o fotografiez.

De exemplu, la acest carab partea de jos a trebuit să fie iluminată pentru că are abdomenul destul de bombat și atunci când luminez de sus partea de jos intră în umbră.

Dar dacă luminam suficient de puternic încât să am lumină în partea de jos, cleștii ieșeau supra-expuși că ăia sunt foarte lucioși, sunt negri și atunci am folosit o anumită intensitate de lumină când am fotografiat capul și picioarele alea care-s mai lucioase și care sunt îndreptate în sus spre sursa de lumină, alea au fost fotografiate la o intensitate mai mică apoi când am ajuns în partea de jos am mutat lumina dedesupt. 

Se scot toate detaliile interesante se poate observa astfel și un fel de volum al fotografiei.

Fluturele striat, de exemplu, a fost fotografiat cu o singură lumină și astfel am reușit să surprind volumul aripilor, pe unde sunt acele artere și mici umbre sub acele artere care îi dau iarăși volum.

Sunt atent analizate din cap până în picioare de mai multe ori și apoi le tipăresc pe hârtie mată și iată, arată minunat.

Am patru lucrări de 2 metri pe 1,50 metri aș fi vrut să le tipăresc mai mari, dar logistica e destul de dificilă și așa trebuie să le pun pe mașină, să le aduc, ambalajul e dificil sunt greu de păstrat.

Motivul și pentru care le tipăresc atât de mari este faptul că tehnica asta de fotografiere intră în cele mai fine detalii de textură, culoare, morfologie și așa mai departe și îmi place să mă uit la ele și am zis că ar fi frumos să le și afișăm.

Rodica Tulbure: În afară de insectă, prin această tehnică, ce ai mai putea să fotografiezi?

Marosi Lorant: Mă gândesc de ceva vreme să fac o serie despre cereale, să fotografiez, să zicem, un bob de grâu în detaliu, apoi aș vrea să-l germinez, îi mai facem o fotografie macro și apoi să fotografiem spicul la final și atunci aș folosi vreo două-trei tehnici de macro acolo. Evident, flori.

Florile-s minunate, dar sunt atât de multe, încât nu știu de unde să încep.

Dacă vă plac insectele și vreți să le vedeți în cel mai mic detaliu, vizitați expoziția Mini Minuni la Scară Macro a fotografulu Marosi Lorant deschisă la Centrul de Cultură Urbană Turnul Croitorilor până în data de 19 mai. O expoziție spectaculoasă care impresionează atât prin colorit, mărimea insectelor fotografiate, cât și prin tehnica folosită.

Rodica Tulbure

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.