Prima pagină » De prin Cluj » Un inel verde, frumos, pentru plămâni sănătoși

Un inel verde, frumos, pentru plămâni sănătoși

Inelul de care au nevoie clujenii este verde, are o mulțime de diamante mari și mici, păduri, pajiști, faună și tot ce trebuie pentru relaxare și sănătate.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 19 martie 2024, 16:16 / actualizat: 19 martie 2024, 17:23

Mai trebuie doar ca ei să aibă grijă de el. Aceasta este miza campaniei „Inelul Verde Metropolitan Clujean” (IVMC) o inițiativă comună a mai multor ONG de mediu, grupuri civice si specialisti, al cărei scop este să aducă tot mai mult în atenția tuturor motivele pentru care este important să avem cât mai multă natură în jurul nostru și cu cât mai multe culoare de legătură în și cu aceasta.

Avocatul Radu Mititean, director executiv al Clubului de Cicloturism Napoca, rezumă importanța realizării unui asemenea inel verde:

Radu Mititean: În jurul Clujului avem încă trupuri de pădure, mai avem pajiști, unde mai ai natură valoroasă, mai pot să iasă clujenii, dar sunt tot mai fragmentate de noi șosele, de zone de case, de garduri, de privatizări de terenuri și suferă și natura, suferă și clujeni. Este important nu doar să avem niște procente de pădure, de pajiști, de spații verzi, de arii protejate, de zone verzi. Contează unde sunt, cum sunt amplasate, ce suprafață au și mai ales să ai accesul, să fie interconectate.

Anca Brășfălean: Acum este un moment bun să se vorbească despre conceptul de inel verde metropolitan, spune Radu Mititean, avocat:

Radu Mititean: Acuma se lucrează la planul urbanistic nou pentru Florești, pentru Apahida, pentru Gilău. Clujul trebuie să-și actualizeze și el. Consiliul Județean lucrează să-și finalizeze planul de amenajare a teritoriului județului, care n-a mai fost din anii 90, actualizat și aici, dacă se prinde acest concept, se va ține cont, pentru că altfel degeaba mai vrem peste câțiva ani, dacă între timp tocmai am fragmentat, am dat autorizație de construire, am blocat cu construcții, cu șosele, unde se mai putea face o continuitate. Și așa avem deja fragmentări care trebuie rezolvate și unele o să coste, dar suntem cumva pe ultima 100 cu tot felul de oportunități care trebuie rezolvate în următorii 2 ani.

Anca Brășfălean: Ce ar fi mai urgent și mai ușor de făcut într-o primă fază, ne spune Cristian Bâtea, specialist în urbanism.

Cristian Bâtea: Primii pași concreți ar fi crearea unui studiu de prefezabilitate în care să identificăm mai exact traseele pentru a putea lua anumite măsuri. De exemplu, dacă te duci în Cheile Baciului, avem un site arheologic, neolitic sau eneolitic, nu mai știu exact, care nici măcar nu este marcat. Unul din primele lucruri pe care le-am putea face de-a lungul inelului ar fi să marcăm astfel de puncte. După aceea ar trebui, poate, creată zonă de protecție de-a lungul inelului.

Anca Brășfălean: Protecție față de ce?

Cristian Bâtea: Protecție față de dezvoltarea imobiliară. Dacă stai sus pe dealul Hoia și te uiți un pic așa la Cluj, nici măcar nu se recunoaște unde este Someșul. Într-o propoziție, ai virgulă și punct. Dacă te uiți de sus la Cluj, nu prea vezi punctele și virgulele. La asta mă refer.

Anca Brășfălean: Prin urmare, responsabilitatea ar fi și conștientizarea, nu neapărat în rândul populației, ci al autorităților?

Radu Mititean: Nu. În primul rând sau în paralel, trebuie și la populație. Pentru că și dacă un politician este convins, dacă nu există înțelegere la nivelul publicului, nu există nici acceptanța și atunci el nu se va simți, din punct de vedere politic, în poziția de a lua niște măsuri. Dacă se gândește că nu va găsi înțelegere, va fi criticat că asta e un moft, că-s bani aruncați pe fereastră, că nu era o prioritate ș.a.m.d.

De aia noi facem tururi ghidate, prezentări în școli, dezbateri publice, pentru că e foarte important ca și oamenii să înțeleagă, să accepte și atunci și autoritățile să simtă că există susținerea sau măcar acceptanța publică pentru aceste măsuri.

Anca Brășfălean: Adi Dohotaru, președintele Asociației Societate Organizată Sustenabil, crede că autoritățile locale sunt cele în măsură să treacă la fapte pentru conturarea inelului verde metropolitan.

Adi Dohotaru: Ține de autorități locale să-și bugeteze niște programe, niște oameni și când nu sunt fonduri locale să caute fonduri europene și în sensul acesta să vedem care sunt specialiștii care pot să ajute la teme de proiectare, la licitații, care pot să ajute cu conținut efectiv pe unde să fie astfel de trasee.

Am fost la trei autorități care sunt relevante, Primăria Cluj-Napoca, unde sunt anumite probleme, să zicem de viziune, nu, n-o să vină neapărat Apahida care să spună facem noi un culoar metropolitan la rău. Și atunci e normal să vină Primăria Cluj să propună atât pentru Primăria Apahida dar și pentru Primăria Gilău și Florești, deci în sensul acesta poate lucra metropolitan.

Am discutat și la nivel de Consiliu Județean, să fie bugetat în proiect fonduri pentru studii legate de inel și am mai discutat, bineînțeles, la nivelul Zonei Metropolitane Cluj, care este o asociație care are un consiliu de conducere din primarii din zona metropolitană, condus tot de primarul Emil Boc, să aibă un grup de lucru în acest sens, ce sperăm noi e ca lucrurile să nu fie neapărat amânate sau duse în următorul plan cincinal ci să fie în actualul plan cincinal.

Ce nu e deloc o surpriză – că am venit într-un an electoral șă amintim că astfel de propuneri la nivel de concept și dacă s-amintite doar vag, există și în alte planuri operaționale.

Anca Brășfălean: În esență, importanța inelului verde metropolitan la Cluj poate fi exprimată cam așa:

Adi Dohotaru: Dacă bei apă de la robinet, peste 50% din corpul tău e Someș, atunci trebuie să ne gândim noi cât la 100 respirăm din acest inel verde și cât am putea respira un aer și mai bun prin acest inel verde? Dincolo de faptul că ne putem relaxa. Noi așa trebuie să ne gândim.

Anca Brășfălean: Tururile ghidate pe bicicletă sau pe jos, dezbaterile și alte evenimente în și despre natură pot fi un pas mic, dar care ne duce mai aproape de inelul verde pe care îl respirăm.