Pentru o viață sănătoasă, medicul ne recomandă alegeri sănătoase
Dr. Tudor Gliga
Bolile cronice pot apărea și din cauza unei moșteniri genetice deficitare, și din cauza unui stil de viață nesănătos. Prevenția este, însă, posibilă și este indicat să fie cât mai timpurie. Un alt lucru bun este că, și dacă a fost totuși declanșată boala, stă destul de mult în puterile noastre să-i diminuăm efectele.
Foto: Dr. Tudor Gliga
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
12 martie 2024, 06:00 / actualizat: 18 martie 2024, 10:41
Bolile cronice pot apărea și din cauza unei moșteniri genetice deficitare, și din cauza unui stil de viață nesănătos. Prevenția este, însă, posibilă și este indicat să fie cât mai timpurie. Un alt lucru bun este că, și dacă a fost totuși declanșată boala, stă destul de mult în puterile noastre să-i diminuăm efectele.
Medicul specialist endocrinolog Tudor Gliga ne explică:
Tudor Gliga: Prevenția acestor boli cronice de care discutăm da, să zicem, ceea ce intră sub aspectul de sindrom metabolic, hipertensiune, diabet zaharat, hipercolesterolemie, obezitate – prevenția lor, practic, presupune un stil sănătos de viață, adică o viață în care nu avem sedentarism, activitate fizică regulată, evitarea fumatului și bineînțeles, atenție la ce mâncăm, atât cantitativ, cât și calitativ. Și de regulă, lucrurile astea sunt practic deprinderi pe care noi le câștigăm de-a lungul timpului. De regulă, cu cât avem deprinderile astea mai de tineri, cu atât ne este mai de folos ca să rămânem sănătoși pentru o perioadă cât mai lungă de timp și să evităm cât mai mult timp instalarea acestor boli. Sigur că aici depinde și de substratul genetic al fiecăruia.
Reporter: Cât de devreme să începem să lucrăm la prevenția bolilor cronice?
Tudor Gliga: Ar trebui început din tinerețe. Ar fi foarte util să avem o cultură a ceea ce înseamnă stil de viață sănătos, cultura mișcării, a sportului, a ceea ce înseamnă să mâncăm adecvat. Pentru că dacă tu crești și vezi în jurul tău că se mănâncă cantități adecvate, că se mănâncă fructe și legume, că nu se consumă așa-numitul junk food sau băuturi carbogazoase, că nu se fumează, vezi părinții și vecinii că fac mișcare, fac sport, atunci tu o să percepi lucrurile acestea ca fiind normale și o să le practici și tu de-a lungul vieții. Ceea ce bineînțeles că o să reducă semnificativ riscul de apariție al acestor boli de care vorbeam și care reprezintă o adevărată epidemie a societății din ziua de astăzi, în care avem un stil de viață sedentar, mâncăm foarte prost, mâncăm foarte multe mâncăruri ultra-procesate, pentru că sunt ieftine și convenabile și la îndemână. Și aici este o discuție întreagă în ce măsură este responsabilitatea individului și în ce măsură este o responsabilitate socială a societății.
Reporter: Din păcate, nu toată lumea pășește cu dreptul și astfel se ajunge la cazuri de obezitate în rândul copiilor. Cât de grav e un asemenea tip de situație?
Tudor Gliga: Dacă ai un copil de 100 de kilograme la 12 ani, care deja este obezitate încadrabilă ca fiind morbidă pentru categoria aia de vârstă, tu deja ai o boală cronică de care va fi foarte, foarte greu să scapi, pentru că se formează un proces de memorie celulară, organismul se adaptează la noua greutate și tinde să vrea să o mențină la fel, cum tinde să vrea să își mențină temperatura constantă, de exemplu, sau hipertensiunea constantă sau glicemia constantă. Atunci la o persoană care deja are obezitate apar niște modificări hormonale și metabolice. O persoană cu obezitate dacă face aceeași cantitate de efort cu o persoană non-obeză, arde mai puține calorii. O persoană cu obezitate dacă mănâncă aceeași cantitate de calorii comparativ cu o persoane non-obeză, se statură mai puțin sau mai greu și i se face foame mai repede după ce mănâncă. Și astea sunt toate modificări hormonale și metabolice care deja s-au instalat, în cazul unei persoane cu obezitate. Și atunci, bine ar fi să nu ajungem în punctul ăla! Dar, de principiu, la vârsta aia nu este sub nicio formă vina copilului. Adultul ar trebui responsabilizat și făcut să înțeleagă că este absolut în beneficiul copilului ca în acest context să spui nu, să refuze să-i ofere acele dulciuri pe care copilul le dorește sau acea pungă de chipsuri sau acel acel happy meal. Eu, ca medic, aș prefera să nu văd astfel de cazuri și poate că de multe ori nu aș putea să spun exact tot ceea ce mi-ar veni să spun în asemenea cazuri. Dar cred că astfel de părinți nu conștientizează ceea ce le fac copiilor lor pentru tot restul vieții.
Reporter: Să trecem totuși la veștile bune.
Tudor Gliga: O dată declanșată o boală cronică, în funcție de cât de mult a progresat, există o oarecare speranță înspre reversibilitate, pur și simplu prin factorii și modificările de stil de viață pe care le facem. Și chiar vreau să dau un exemplu în acest caz: o persoană pe care o cunosc personal, care s-a apucat la 62 de ani de mers pe munte și era deja cu un diabet de tip doi dacă nu mă înșel, deja era declanșat și care s-a apucat să meargă la munte. Weekend de weekend, pe munte, l-am și întâlnit, l-am și cunoscut și era la un an de zile de când începuse să meargă la munte. Și s-a dus să-și facă analizele la medic și era foarte mulțumit și zicea: uite, glicemia-i în limite bune, colesterolul în limite bune, nu mai am semne de inflamație de ficat!, și era extraordinar de mulțumit de lucrurile astea. Deci acea jumătate plină a paharului există întotdeauna și niciodată nu-i prea târziu să ne modificăm stilul de viață. Ideal ar fi să facem asta ca să prevenim apariția unei boli, dar dacă avem deja o boală, facem asta ca să prevenim complicațiile acelei boli, da?, cum ar fi infarctul miocardic sau atacul vascular cerebral în cazul hipertensiunii și al hipercolesterolemiei sau cum ar fi amputațiile, boala cronică de rinichi, retinopatia, orbirea (în cazul diabetului). Și dacă avem una din aceste complicații, atunci e important să facem aceste modificări ca să nu avem încă o altă complicație a acelei boli. Deci, chiar dacă am trecut deja printr-un infarct miocardic și abia atunci ne lăsăm de fumat și ne apucăm de mișcare și ne apucăm de mâncat sănătos, orice am face este mai bine decât să nu facem nimic și în orice punct am fi, este mai de dorit să adoptăm, chiar și în ceasul al 12-lea un stil de viață sănătos, decât să nu o facem.
Reporter: Cu optimism, deci, informații și încurajări legate de bolile cronice. Ne-a fost alături medicul specialist endocrinolog, Tudor Gliga.
Anca Brășfălean
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
