Pianistul Csíky Boldizsár la Colegiul Academic
Concertul va avea loc vineri, 9 februarie 2024, de la ora 19.00, la Colegiul Academic.
Articol editat de cristina.rusu, 5 februarie 2024, 12:06
Despre lucrări
Concertul nr. 3 pentru pian, în do minor, op. 37 de Beethoven reflectă un progres tehnologic semnificativ. În ultimele decenii ale sec. al XVIII-lea, manufacturierii au început să extindă ambitusul pianului, iar prin concertul său Beethoven va profita de acest plus tehnic al instrumentului, cerând solistului să cânte până la nota sol din ceea ce se cunoaște azi ca fiind octava a III-a a pianului modern. Astfel, lucrarea nu este doar o capodoperă prin ea însăși, ci și o mărturie a evoluției instrumentului.
În ciuda lungului proces de creație, cel de-al treilea concert pentru pian al lui Beethoven dezvăluie o unitate extraordinară a vocabularului și o logică ascuțită a arhitecturii muzicale. Deși sunt evidente legăturile cu Concertul în do minor, KV 491, de Mozart, este la fel de evidentă și dorința compozitorului german de a depăși modelul predecesorului său și nu doar de a explora tărâmul său ideatic. (Oana Andreica – Ghid (incomplet) de concert)
Simfonia nr. 1 în Si bemol major, op. 38, Primăvara, este prima lucrare simfonică compusă de Robert Schumann. Compozitorul german a schițat simfonia în 4 patru zile, premiera având loc în data de 31 martie 1841, la Leipzig, sub bagheta lui Felix Mendelssohn-Bartholdy. Inițial, fiecare din cele patru părți ale simfoniei a avut titlul propriul său titlu: „Începutul primăverii”, „Seara”, „Tovarăși veseli” și „Primăvara în plină floare”, însă, înainte de a publica simfonia, Schumann a renunțat la aceste denumiri. Dacă prima parte debutează cu o introducere care evocă atmosfera iernii, pentru ca mai apoi tema părții I să sugere sosirea primăverii și trezirea la viață, partea a doua, Larghetto, constă în preamărirea naturii reînviate. În partea a treia predomină bucuria și exaltarea, iar partea a IV-a are un caracter de vals și transmite ideea primăverii care se împlinește în vară. Lucrare romantică prin excelență, prin această simfonie Schumann acordă un rol deosebit instrumentelor de suflat, care sunt purtătoare de motive și teme, dar și elementelor dansante care sunt intercalate în discursul muzical.
Despre dirijor
David Crescenzi
Pianist, dirijor de orchestră și de cor, David Crescenzi a început să studieze la Conservatorul din Pesaro, specializându-se ulterior în instrumente de orchestră, pian, muzică corală și dirijat coral. Timp de mai mulți ani a fost asistent și colaborator al lui Alessio Vlad și elevul lui Gustav Khunn, la care a frecventat, între anii 1993 și 1996, cursurile de perfecționare „După amieze muzicale” din Milano. Datorită activității sale pe parcursul a două decenii, s-a consacrat mai întâi ca pianist acompaniator și maestru locțiitor în diferite teatre si festivaluri lirice, atât în Italia, cât și în străinătate, iar actualmente ca dirijor de orchestră și maestru de cor.
Printre realizările sale cele mai semnificative, amintim colaborarea cu Teatrul Operei din Cairo, în calitate de dirijor invitat, între anii 1998 și 2003, unde a pregătit și dirijat Bărbierul din Sevilla, Contract de căsătorie, Domnul Bruschino de Rossini, Elixirul dragostei de Donizetti, Tosca de Puccini, Bal mascat, Aida și Rigoletto de Verdi. Începând cu anul 2014, este Director Artistic și Dirijor Principal al Operei din Cairo.
Între anii 1999 și 2001, a fost maestru de cor la Teatrul „Carlo Felice” din Genova, iar în stagiunea 2004/2005 a fost locțiitorul directorului muzical de la Teatrul „San Carlo” din Napoli. La Doha a dirijat Aida (2002), Ibn Sina de Michil Borstlap (2003) si Aspire de David Krane, cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice Asiatice (2005).
Din anul 2002, colaborează cu Opera Naţională Română Timișoara, unde a dirijat spectacolele de operă Nunta lui Figaro de Mozart, Bărbierul din Sevilla de Rossini, Aida, Rigoletto, Traviata, Nabucco, Trubadurul, Otello, Bal mascat, Attila de Verdi, Carmen de Bizet, Tosca, Turandot, Boema, Madama Butterfly, Gianni Schicchi de Puccini, Cavaleria rusticană de Mascagni, Paiațe de Leoncavallo, Adriana Lecouvreur de Cilea și Gioconda de Ponchielli. Sub bagheta lui au evoluat nume importante de talie internațională, dintre care îl amintim pe basul Roberto Scandiuzzi în premiera operei Faust de Gounod și în opera Attila de Verdi.
A dirijat, în cadrul Operei Naționale din București, Rigoletto în (2006), iar succesiv a pregătit și dirijat premiera operei Nunta lui Figaro de Mozart.
În septembrie 2007, a participat, cu Opera Națională Română din Timișoara, la Festivalul International „George Enescu” din Bucureşti, dirijând Tosca de Puccini, cu o distribuție internațională care i-a avut ca protagoniști pe soprana Nadja Michael, baritonul Franz Grundheber și celebrul tenor dominican Francisco Casanova. În vara anului 2008, pe Arena „Sferisterio” din Macerata, a dirijat în primă audiție absolută în Italia Neues vom Tages de Paul Hindemith.
Din anul 2008, este dirijor invitat al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, iar din 2017 directorul artistic al instituției.
În cadrul stagiunilor 2011/2013, a fost invitat de către Opera Națională Română din Iași pentru a dirija Boema de Puccini, Lucia di Lammermoor de Donizetti, Rigoletto, Nunta lui Figaro, premierele operelor Bărbierul din Sevilla și Aida. În ianuarie 2012, a întreprins un turneu în Germania și Franța, cu Bergisch Symphoniker Orchestra din Köln, unde a dirijat Aida, Otello și Recviemul de Verdi.
Colaborează frecvent cu Orchestra Radio, Filarmonica „George Enescu”, Opera Națională din București și cu Filarmonica „Transilvania”. De asemenea, între 2018/2021, a fost dirijor invitat principal la opera din Düsseldorf, unde a dirijat Romeo și Julieta, Traviata, Cenușăreasa, Tosca, Cavaleria rusticană, Paiațe, Don Giovanni, Nunta lui Figaro, Madama Butterfly. A dirijat spectacole la Opera de Stat din Hanovra, la Teatrul „Pergolesi” din Jesi, la teatrele de operă din Treviso și Ferrara, la Opera din Modena. Începând cu luna mai 2021, David Crescenzi este și dirijor permanent al Operei Naționale din Iași.
Despre solist
Csíky Boldizsár
Csiky Boldizsár jr. s-a născut la Reghin în 1968 și, din copilărie, a demonstrat calități muzicale surprinzătoare. A urmat Liceul de Artă din Târgul Mureș, unde i-a avut ca profesori pe Márta Szőnyi și Éva Ávéd Silló. Și-a continuat mai apoi studiile la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, unde a studiat pian cu Ileana Prada și Dana Borșan și compoziție cu Hans Peter Türk. Ca student, a câștigat cinci premii naționale de interpretare pianistică, iar în 1994 a primit premiul „Cella Delavrancea” acordat de maestrul Dan Grigore.
Din anul 1991 a urmat cursuri postuniversitare cu Jenő Jandó, profesor universitar la Academia de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta. În 1992 a primit o bursă de studii la cursurile de măiestrie din Lübeck (Germania), cu profesorul Lev Naumov. Între anii 1993-1997 a participat la cursurile de măiestrie susținute de profesorul Walter Krafft din München. La recomandarea lui Dan Grigore, în anul 1998, a participat la cursul de vară de la Fontainebleau (Franța), unde a frecventat cursurile profesorilor Gaby Cassadesus, Philippe Bianconi și Philippe Entremont. În anul 2000, după numeroase colaborări (cca. 40 de concerte pe an), directorul muzical Walter Krafft al instituției Münchener Musikseminar i-a acordat titlul de solist permanent.
A susținut concerte cu toate orchestrele simfonice din România și a realizat mai multe înregistrări pe CD, la radio și la TV. A fost invitat în repetate rânduri ca membru în juriile unor concursuri internaționale de pian, susținând, de asemenea, cursuri de măiestrie în țară și peste hotare.
Ca artist interpret, a susținut peste 800 de concerte și recitaluri în toate centrele muzicale și din țări precum Austria, Anglia, Bulgaria, Elveția, Franța, Germania, Italia, Scoția, Ungaria, ș.a.
A colaborat cu dirijori precum Erich Bergel, Ion Baciu, Emanuel Elenescu, Emil Simon, Petre Sbârcea, Ludovic Bács, Cristian Mandeal, Sabin Păutza, ș.a.
În diferite formații camerale a avut ocazia să cânte împreună cu artiști talentați precum Ștefan Ruha, Diana Ligeti, Carmen Gurban, Andreas Henkel, Dan Grigore, Cvatetul Transilvan, etc.
În anul 2006 a obținut titlul de Doctor în muzică cu lucrarea „Stileme ale creației pianistice la Aleksandr Skriabin – de la postromantic la modern”. În prezent, Csiky Boldizsár ocupă funcția de profesor universitar la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca. Studenții clasei sale de pian sunt distinși cu numeroase premii la concursurile de pian din țară și din străinătate, unii dintre ei având deja o activitate concertistică și pedagogică bogată.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
