Prima pagină » Știri » Social » Ce se întâmplă cu alfabetul Braille în era tehnologiei moderne?
Ce se întâmplă cu alfabetul Braille în era tehnologiei moderne?
Louis Braille avea 3 ani când, jucându-se în atelierul de pielărie al tatălui său, s-a accidentat şi şi-a pierdut vederea. A fost trimis să studieze la Institutul Regal pentru Educarea şi Instruirea Orbilor din Paris, unde s-a ciocnit de o problemă: lipsa unei metode de scriere pentru cei cu deficienţe de vedere. Pe când el se găsea la institut, un ofiţer pe nume Charles Barbier inventase o scriere cu litere în relief, menită să le fie de folos soldaţilor în comunicarea pe timp de noapte.
Foto: Foto: Daniel Roberts/ Pixabay
Articol editat de cristina.rusu,
4 ianuarie 2024, 10:14
4 ianuarie este data la care s-a născut francezul Louis Braille, inventator al alfabetului tactil cu puncte în relief, folosit şi astăzi de nevăzători. La nivel global se observă un recul al sistemului Braille, pentru că în multe contexte din viaţa de zi cu zi tehnologia oferă alternative mai practice, cu toate acestea încă are avantaje; şi încă are adepţi, chiar şi printre cei tineri.
Louis Braille avea 3 ani când, jucându-se în atelierul de pielărie al tatălui său, s-a accidentat şi şi-a pierdut vederea. A fost trimis să studieze la Institutul Regal pentru Educarea şi Instruirea Orbilor din Paris, unde s-a ciocnit de o problemă: lipsa unei metode de scriere pentru cei cu deficienţe de vedere. Pe când el se găsea la institut, un ofiţer pe nume Charles Barbier inventase o scriere cu litere în relief, menită să le fie de folos soldaţilor în comunicarea pe timp de noapte.
Plecând de la metoda lui Barbier, la numai 15 ani, lui Louis Braille i-a venit ideea unei tehnici de scriere pentru nevăzători: tot în relief, dar cu puncte. Aşa s-a născut alfabetul Braille, care este astăzi scrierea universală a nevăzătorilor.
Deşi pe plan mondial, în special în ultimii 10-15 ani, s-a observat un recul datorită tehnologiei moderne: în esenţă e vorba de faptul că alfabetul Braille produce texte voluminoase, costisitoare şi mai greu de gestionat, în timp ce aparatele şi aplicaţiile pentru telefonul mobil devin tot mai practice în viaţa de zi cu zi.
O lovitură recentă pentru vechiul sistem de scriere o reprezintă metodele de citire instantanee, prin care nevăzătorul fotografiază o pagină, citită mai apoi cu voce tare în câteva secunde.
Cu toate acestea sistemul încă are adepţi, chiar şi printre cei tineri:
Folosesc alfabetul Braille atunci când citesc într-o limbă străină. Atunci când urc cu liftul, mă folosesc de tastele marcate în Braille. Am mai întâlnit marcaje Braille în gările din alte ţări. Alfabetul Braille mi se pare încă eficient, Alex Benchea, alpinist.
Îl folosesc în context muzical, să-mi învăţ piesele. Chiar dacă avem tot felul de metode tehnologice care uşurează cititul şi comunicarea, cred că alfabetul Braille încă are însemnătate. Păcat că într-adevăr se duce într-o direcţie de-a fi nevoie să fie la un moment dat conservat, Ioan Man, artist.
În şcolile pentru nevăzători din România încă se studiază alfabetul Braille; şi adevărul e că dobândirea şi exersarea acestei competenţe dezvoltă sensibilitatea şi concentrarea, care-i sunt de folos unui copil nevăzător indiferent de progresul tehnologic. Din păcate nu se mai tipăresc cărţi Braille pentru publicul larg.
În Cluj cea mai mare bibliotecă de astfel de cărţi se află la Liceul pentru Deficienţi de Vedere, care deţine peste 5 mii de volume.
