Prima pagină » Cultural » Poezie, cântec și poveste la Zilele Culturii Armene

Poezie, cântec și poveste la Zilele Culturii Armene

Au dat lumii nume sonore, precum Andre Agassi, Charles Aznavour, Cher. României i l-a dat pe Bogdan Petriceicu Hașdeu, i-a dat-o pe Ana Aslan.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 8 noiembrie 2023, 15:15 / actualizat: 9 noiembrie 2023, 0:16

Au dat lumii nume sonore, precum Andre Agassi, Charles Aznavour, Cher. României i l-a dat pe Bogdan Petriceicu Hașdeu, i-a dat-o pe Ana Aslan.

Conviețuiesc pașnic cu noi de un car de vreme, și-au pus amprenta culturală în mai multe locuri din țară, iar la Cluj-Napoca, de 13 ani încoace, sărbătoresc Zilele Culturii Armene. O nouă ediție va avea loc vineri, 10 noiembrie, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Karen Sebesi, președintele Uniunii Armenilor din România, sucursala Cluj, ne povestește despre eveniment și despre armeni, în general:

Păi, la data la care discutăm noi acum n-am vești bune.N-am vești bune, din păcate, și nu pot să omit marea problemă a armenilor, care a fost de ajuns că în anul de grație 1915 a avut loc acel genocid împotriva armenilor, unde au pierit 1.500.000 de armeni. Acum, de curând, a mai fost, din păcate, un război care n-a durat foarte multe zile, dar a costat foarte multe vieți umane. Vorbesc despre momentul de acum câteva săptămâni, luni, în legătură cu teritoriul aflat între Armenia și Azerbaijant, teritoriu cunoscut sub denumirea de Nagorno-Karabah, care de fapt în armeană este Arțah. Dar în rest, dacă mă întrebi cum sunt, cum se simt armenii în România, armenii din România întotdeauna s-au simțit foarte bine. Armenii din România au fost de fiecare dată, nu numai în momente cheie ale istoriei recente, loiali, prieteni, frați cu românii care i-au primit cu brațele deschise. România a fost primul stat care a primit peste 300 de orfani care și-au pierdut părinții în Genocidul Armean. Și trebuia neapărat să punctez acest moment, pentru că este unul crucial în istoria armenilor de pretutindeni, dar cu precădere cei din România. În rest, dacă ar fi să comprim și să preiau de la o colegă de-a mea din Armenopolis, Armenopolisul este denumirea vechea orașului Gherla, buna mea prietenă și colegă pe linia Uniunii Armenilor de acolo, Erica Estegar, ea spune așa:i suntem puțini, dar gălăgioși. (Karen Sebesi)

Reporter: Puțini, dar gălăgioși și de 13 ani încoace, la Cluj sărbătoresc Zilele Culturii Armene. În ce fel, aflăm de la Karen Sebesi, președintele Uniunii Armenilor din România, sucursala Cluj.

Pe scurt, ne prezentăm în fața publicului care, slavă Domnului, am ajuns să fie alcătuit nu numai din armeni, pentru că rolul nostru, în primul rând, este acela de a ne prezenta în fața majorității și de a închega punți de legătură cât mai solide cu alte minorități din țara noastră. Astfel, există o parte culturală a Zilei Culturii Armene, bineînțeles, prin excelență, ceea ce implică de fiecare dată vernisaj de expoziție a unui artist plastic ar,ean sau cu rădăcini armenești. Și dacă îmi permiți, atunci la concret, pot să trec la ceea ce se va întâmpla pe 10 noiembrie, vineri, începând cu orele 17:00 la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, sediul de pe Memorandumului 21, să fiu și mai corect – va fi o lansare de carte a lui Varujan Vosganian. Un volum de poeme superbe. (Karen Sebesi)

Reporter: Titlul sună bine: Neîndemânatic de viu.

Neîndemânatic de viu, da, dar cei care doresc să și asculte din aceste poeme să vină acolo pentru că prietena și combatanta noastră, actrița superbă de la Teatru Național, Elena Ivanca, spune prezent la un astfel de eveniment; avem decernarea unui premiu anual pe care l-am instituit acum câțiva ani buni, poartă numele unui mare cărturar armean, Cristov Șongot. Nu vreau să divulg numele celui care va primi premiul, doar atât că și-a alcătuit o echipă de studenți, de masteranzi și de doctoranzi de la Facultatea de Litere din Cluj și a introdus studierea armenismului, studierea culturii și istoriei armene atât din țară, cât și din diasporă. În diaspora, ca să înțeleagă ascultătorul mai bine, avem peste 10 milioane de armeni, iar în țara-mamă avem circa 3 milioane. (Karen Sebesi)

Reporter: Așadar, avem un om care va primim premiu tradițional, am aflat pentru ce, vom afla vineri și cine e omul acestei ediții.

Da. Volumul lui Varujan Vosganian va fi prezentat de dl. profesor universitar dr. Ioan Pop, iar spre final va fi un recital al superbei soprane sosit de la București la noi, Armine Kachatryan. Ea va interpreta cântece religioase și laice, acompaniată la pian de dl. Lehel Kiss. Cam atât pot să spun despre a 13-a ediție, unde îi așteptăm cu mare mare drag pe toți clujenii și nu numai, că deja m-au sunat și s-au prezentat că ar dori să vină din toate colțurile țării. (Karen Sebesi)

Reporter: Evenimentul Zilele Culturii Armene vine și trece în fiecare an. L-am rugat pe Karen Sebesi să ne spună unde au rămas până astăzi amprente ale culturii armene în România?

Păi avem localitățile, hai să le spun așa, tradiționale. Aici aș dori doar să adaug un lucru care nu este atât de important, dar ca să se înțeleagă mai bine. În România există două comunități distincte pe linie religioasă a armenilor: sunt armenii din Transilvania, care sunt armeano-catolici și despre aceștia pot să spun ca și amprente și ca și locații unde se regăsesc în număr mai mare, mai mic, dar există: Armenopolis – Gherla, Dumbrăveni în județul Sibiu, Frumoasa în județul Harghita, dar în județul Harghita mai găsim și comunități la Gheorgheni – Harghita și Târgu Secuiesc, iar peste Carpați sunt armeano-apostolici, armeano-apostolici ortodocși, ceea ce înseamnă comunități consistente în Moldova: Iași, Botoșani, Focșani, Suceava. Peste tot avem sucursale ale Uniunii Armenilor. Mergând în jos către Dobrogea, la Constanța avem o comunitate foarte mare și peste tot bineînțeles că și-au lăsat amprenta și peste tot, revenind la ideea inițială, peste tot conlucrarea este mai mult decât exemplară între români și între armeni. (Karen Sebesi)

La Cluj-Napoca, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, vineri, 10 noiembrie, Zilele Culturii Armene.