Sâmbăta Mare din Postul Paștelui – o taină! Tradiții și superstiții

Ultima zi din Săptămâna Patimilor sau Sâmbata Mare, cum mai este ea cunoscută, este o zi extrem de specială. În această zi prăznuim îngroparea Mântuitorului și pogorârea Sa la iad.

Sâmbăta Mare este o taină, pentru că, deși sâmbătă – care înseamnă odihnă, este totuși o lucrare. 

Articol editat de Carmen Sas, 15 aprilie 2023, 06:00 / actualizat: 15 aprilie 2023, 8:55

Ultima zi din Săptămâna Patimilor sau Sâmbata Mare, cum mai este ea cunoscută, este o zi extrem de specială. În această zi prăznuim îngroparea Mântuitorului și pogorârea Sa la iad.

Sâmbăta Mare este o taină, pentru că, deși sâmbătă – care înseamnă odihnă, este totuși o lucrare. 

În Sâmbăta Mare, la Ierusalim are loc slujba Sfintei Lumini, un ritual ortodox unic în an, în cadrul căruia Patriarhului grec al Ierusalimului va ieși din mormântul Domnului cu lumânările aprinse și va împărți lumină.

Ziua de sâmbătă este veriga indispensabilă ce face legătura între Moartea și Învierea lui Hristos. În Sâmbăta Mare sărbătorim înfrângerea morții de către Hristos, Învierea fiind mărturie a acestui fapt. Aceasta este o zi tainică, al cărui înțeles nu poate fi tălmăcit de mintea omenească. Hristos zace mort, cu trupul în mormânt. Cu toate acestea, în acest moment al unei aparente înfrângeri asupra Vieții, moartea este cea care a fost învinsă.

Antiteza dintre trupul lui Hristos zăcând în mormânt și conștiința că prin aceasta a învins moartea, creează un sentiment de tristețe îmbinat cu bucurie (unic în ortodoxie) care să tacaă tot trupul omenesc și să stea cu frică și cu cutremur, și nimic pământesc întru sine să nu gândească, căci Împăratul împăraților și Domnul domnilor merge să se junghie și să se dea spre mâncare credincioșilor (Heruvic din Sâmbăta Mare). (doxologia.ro)

După patimile suferite în zilele precedente, culminând în Vinerea Mare cu răstignirea, ziua de sâmbătă este o zi de aşteptare a glorioasei Învieri a Domnului.

• Tradiţia spune că aceasta este ziua în care se sacrifică mielul şi se gătesc bucatele tradiţionale. Este o zi în care nu se doarme, ci se pun la punct ultimele rămăşiţe de dezordine a caselor şi se fac ultimele retuşuri la hainele de Paşti.

• Conform tradiției, “dacă vrei să ţi se împlinească cele mai arzătoare dorinţe, nu trebuie să dormi cu niciun chip în noaptea de Sâmbăta Mare”. Se spune că atunci când se deschid cerurile, Dumnezeu nu poate vedea înlăuntrul fiinţei tale şi nu-ţi poate dărui ce-ţi doreşti.

• Cine se împiedică în drum spre slujba de Înviere, se spune că va avea un an greu, plin de probleme.

• Este noaptea când se deschid cerurile, când ard comorile şi când, în general, practicile magice de orice fel sunt la ele acasă.

• În Bărăgan se păstrează cu sfinţenie un obicei inedit pentru slujba de Înviere. Un cocoş alb este dus la biserică şi altfel se crede că cel „adormit” va avea lumină pe lumea cealaltă. Pe lângă aducerea cocoşului alb la biserică, familia celui trecut în lumea drepţilor fără lumânare dă de pomană şi câteva pungi cu alimente, acesta fiind altul dintre obiceiurile din Sâmbăta Mare de Paşte. Credincioşii cred că prezenţa cocoşului alb aminteşte de lepădarea Sfântului Petru de Iisus.

• Tradiţia din străbuni mai spune că, atunci când se cântă Hristos a înviat!, la miezul nopţii, cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoş zice primul „Cucurigu!. Este un semn că, în anul acela, în casa gospodarului repectiv va fi belşug. Coşul cu bucate sfinţite Marele praznic al Învierii păstrează de-a lungul deceniilor în fiecare zonă a ţării câte un obicei. S-a dovedit că tradiţiile cele mai cunoscute şi îndrăgite în ţara noastră aduc spor, sănătate şi bucurii în casele credincioşilor.

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.