Pericolele asteniei de primăvară [AUDIO]

În general, când ne referim la astenia de primavară, ne gândim la o condiție medicală care ne afectează starea de bine și care nu ne permite să ne bucurăm, așa cum ar trebui, de anotimpul în care natura renaște în cele mai surprinzătoare feluri. Însă, atenție mare, astenia de primăvară nu trebuie confundată cu alte afecțiuni care pot necesita intervanție rapidă din partea medicului.

Articol editat de cristina.rusu, 27 februarie 2023, 13:17

Astenia de primăvară este o tulburare care se produce, în general la trecerea de la iarnă la primavară și are legătură cu capacitatea organismului nostru de a se adapta la schimbările externe. Astenia de primăvară mai este numită și febra de primăvară sau febra primăverii. Nu este considerată o boală, ci mai mult o condiție medicală care poate afecta, mai mult sau mai puțin, activitatea cotidiană. Astenia poate provoca stări de amețeală, slabiciune și oboseală resimțite odată cu tranziția dintre anotimpuri. Pentru a fi tratată adecvat, trebuie să înțelegem mai bine ce presupune astenia de primăvară, măcar pentru a face diferența dintre ea și alte posibile afecțiuni a precizat Terezia Mureșan, medic chirurg generalist.

Depinde foarte mult de capacitatea organismului de a face față schimbărilor și de timpul de care are nevoie pentru a se reface, în mod corespunzător. Aceste fine dereglari care pot apărea odată cu astenia de primăvară sunt:

-Creșterea cantității de melatonină („hormonul întunericului”) în organism. Melatonina este produsă în condiții de întuneric, generează senzația de oboseală și are rol atât în inițierea, cât și în menținerea somnului.

-Reducerea cantitătii de serotonină, un neurotransmițător foarte important care influențează radical apetitul și mai ales starea de spirit a persoanei în cauză.

-Perturbare a ritmului circadian.Oamenii au ritmuri biologice (circadiene) diferite, iar funcționarea lor, pe parcursul zilei, ține și de ceasul circadian (biologic). Atunci când vorbim despre o afectare a ritmului circadian ne referim, în principal, la o dereglare a somnului. Persoanele afectate nu pot adormi sau nu se pot trezi la orele stabilite. Ritmul circadian este afectat și de anotimpuri. Corpul nostru nu se poate adapta ușor atunci când trebuie să-și schimbe ora de trezire și de culcare, la tranziția dintre anotimpuri.

Astenia de primăvară este destul de des întâlnită, mai ales în rândul femeilor cu vârste între 30-40 de ani. Afecțiunea se manifestă și în rândul bărbaților, dar mai rar. Asteniile de primăvară afectează, în general, 10% din populația Europei, dar procentul diferă în funcție de sex, vârstă și zonă geografică. Chiar dacă procentul de afectare, la nivelul populației nu este foarte ridicat, este important să întelegem cu ce ne confruntăm noi sau cei din jurul nostru și, mai ales, cum putem trata sau preveni această afecțiune.

Perioada în care se manifestă astenia de primăvară este destul de scurtă. Stările pe care le provoacă pot fi foarte ușor confundate cu cele ale depresiei sau anxietății, tocmai de aceea trebuie consultat medicul, ori de câte ori oboseala resimțită se menține mai mult timp sau dacă nu cedează nici chiar după odihnă și relaxare prelungită.

Simptomele asteniei de primavără

În general, astenia de primăvară presupune o epuizare a întregului organism, peste care se suprapune o stare de melancolie, cel mai adesea nejustificată, dar care poate duce până în pragul depresiei. Astenia are simptome comune, de altfel, cu depresia și, tocmai de aceea, diagnosticarea ei este destul de dificilă. Iată cele mai importante simptome ale asteniei de primăvară:

-Oboseală musculară care se manifesta prin dureri musculare care pot fi însoțite de scăderea tensiunii arteriale sau de modificări ale ritmului cardiac.

-Oboseală intelectuală care presupune dificultăți de concentrare, pierderea memoriei, amețeală, vedere tulbure, zgomote în urechi.

-Alterarea percepției mediului înconjurător. Persoana afectată de astenie poate avea toleranță zero la zgomote sau lumină, poate auzi zgomote în urechi, iar vederea îi poate fi încețoșată.

-Pierderea vitalității. Chiar dacă nu există simptome care ar putea conduce la un diagnostic de depresie, persoana care suferă de astenie își pierde inițiativa, cheful de viață și se autoizoleaza de ceilalti.

-Modificarea personalității. Persoana care suferă de astenie devine irascibilă, anxioasă, hiperactivă, labilă, este mai influențată de factorii de mediu decât în mod normal și are perioade când pare că-și pierde controlul emoțional. De asemenea, persoana afectată își poate pierde apetitul sexual și își poate neglija aspectul fizic.

-Diverse dureri. Persoanele afectate de astenie resimt dureri variate: abdominale, toracice, cefalee.

-Tulburări de somn. Nu în ultimul rând, persoana afectată de astenie nu se poate odihni suficient (insomnie, somnolență), acesta fiind și motivul pentru care întreaga activitate îi este afectata.

Trebuie retinut faptul ca paleta simptomatică diferă de la un pacient la altul și, tocmai de aceea este necesar un consult de specialitate. Simptomele devin îngrijorătoare atunci când se manifestă sub formă de dificultate sau incapacitate de interacțiune socială, depresie, gânduri sau tentative de suicid sau abuz de substante periculoase (droguri, alcool).

Anxietatea, stresul sau depresia pot afecta starea generală de sănătate și, în unele situații sunt contribuitori la manifestarea asteniei de primăvară. De asemenea, persoanele care au un istoric de afecțiuni emoțional-afective, cum sunt anumite tulburări afective sezoniere sau depresia majoră, pot dezvolta mai ușor simptomele asteniei de primăvară, spune Valentina Șimon, psihoterapeut sistemic pentru cuplu și familie:

Astenia de primăvară este o afecțiune medical, în fond, care apare primăvara și care poate influența starea și dispoziția unei persoane și poate contribui la scăderea nivelului de energie. Se presupune că această afecțiune este legată de schimbările sezoniere ale temperaturii și luminii de afară, dar și de starea psihică a unei persoane.

Se consideră că schimbările sezoniere afectează nivelul de serotonină și melatonină, două substanțe importante din creier care reglează starea de spirit și echilibrul procesului dintre somn și alimentație. Aceste schimbări pot influența dispoziția generală a unei persoane și pot contribui la apariția asteniei.

Așadar, există o legătură destul de strânsă între oameni și mediul în care ei trăiesc. Persoanele care se confruntă constant cu stres în viața lor sau au situații nerezolvate care îi țin permanent în tensiune psihică, vor simți mai puternic astenia.

Indicațiile terapeutice se referă, cu precădere la menținerea unei vieți sănătoase, atât alimentar, cât și în cee ace privește odihna și mișcarea. Se recomandă o expunere îndelungată la lumina naturală, socializare și orice altă activitate care, prin efectul său benefic, crește nivelul serotoninei și, implicit, redă starea de bine.

Așadar, cele mai importante metode de combatere a asteniei de primavară sunt evitarea sedentarismului, alimentația diversă și sănătoasă, precum și menținerea contactelor sociale. Nu în ultimul rând, distracția este o metodă eficientă de prevenire a asteniei. Râsul este mai bun decât orice alt medicament, trebuie doar să facă parte din viața noastră, în fiecare zi.

Alina Nechita

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.