Foto: Radio Antena Satelor
Articol editat de cristina.rusu, 1 ianuarie 2023, 00:00 / actualizat: 2 ianuarie 2023, 14:37
Chiar și la orașe, românii doresc să promoveze tradițiile populare, iar parinții își trimit copiii la colindat sau cu Sorcova nu pentru ca aceștia să câștige bani, ci pentru a păstra vii vechile obiceiuri.
Datinile de Anul Nou sunt printre cele mai vechi, ele datând din era pre-creștină, chiar daca ulterior s-au transformat și s-au adaptat pentru a prelua motive din creștinism.
Anul Nou e o sărbătoare a Renașterii, a renunțării la trecut și a bucuriei și speranței că viitorul va fi mai bun. Jocurile tradiționale cu măști, cântecele și urările reușesc astfel să țină piept și să coexiste cu alte tradiții împrumutate din afară, precum sărutul sub vâsc sau purtatul de lenjerie intima colorată.
Poate cea mai îndrăgită tradiție de Anul Nou este Sorcova, cu binecunoscutele versuri „Sorcova vesela/ Să trăiți, să înfloriți,/ Ca un mar, ca un păr,/ Ca un fir de trandafir, / Tare ca piatra, iute ca săgeata,/ Tare ca fierul, iute ca oțelul, /La Anul si La Mulți Ani!”.
Această urare a copiilor de Anul Nou este adresata adulților, iar cei mici sunt răsplătiți cu bani. La origini, obiceiul prevedea ca cei mari ofereau copiilor o cană de apă în care se aflau bănuți.
Un alt obicei foarte cunoscut este Plugușorul, o datină a cărui respectare simbolizează belșug pentru țărani în Noul An. În unele sate din sudul țării, în zilele de 1-2 ianuarie se colindă acum cu tractorul, care a luat locul boilor, deoarece nimeni din sat nu mai are astfel de animale.
Participarea în grupul urătorilor cu Plugușorul reprezintă o mândrie în rândul bărbaților tineri, care se îmbracă frumos cu cămăși cusute cu motive tradiționale, brâie și căciuli negre și se întrec la pocnitul biciului.
Când se colinda cu plugul cu boi, aceștia erau vopsiți pe frunte și spinare cu vopsea roșie, iar la jug se puneau clopoței, care sunau când animalele se mișcau. Bradul era împodobit cu hârtii colorate, iar pe o hârtie mare prinsă de jugul boilor era scris Bine ai venit, An Nou!. Se intra la oameni în curte și se trăgea o brazdă, iar semănătorul arunca cu o mână de grâu amestecat cu porumb și orz pe brazdă.
Obiceiul se păstrează și azi, iar tinerii utilizează un tractor cu plug și colindă în aceste zile, urând și semănând la fiecare casă.
Exista și o variantă denumită „Plugușoul copiilor”. În seara de Anul Nou, după ora 18.00, cete de băieți colindă casele cu un colind agrar legat de manifestările de întâmpinare a noului an.
Este una din datinile cele mai vechi și mai frumoase care s-a pastrat până în zilele noastre. În pocnet de bici, în sunet de talangă sau clopoței, colindătorii își deapănă urarea, îndemnandu-și amicii cu refrenul „Ia mânați din bice măi/ Și sunați din zurgălăi/ Hăi, hăi !”
Capra este o altă tradiție cunoscută și îndrăgită, care se practică de la Crăciun până în ziua de Sf. Vasile, de Anul Nou, rolul Caprei fiind jucat de un tânar ce are pe el o masca specială în formă de capră. Capra mai este însoțită de trei băieți având costumațiile împodobite cu hârtii colorate lipite pe cojoc cu clei sau cocă.
Ei colindă pe la casele unde sunt primiți, iar după ce joacă și cântă, gazdele îi invită în casă și îi servesc cu cozonac și vin. Această datină este o piesă de teatru popular, întâlnită din timpurile cele mai vechi, iar rolul caprei este oferit celui mai bun dansator.
Capra joacă după fluier, iar la terminare se apropie de mese, unde sunt membrii familiei, acolo începând să vornicească, joacă cu stăpâna casei, cu fetele care sunt în casă, apoi urează Sărbători Fericite și pleacă la altă casă.
Jocul ursului, o prezență la fel de agreată în obiceiurile de Anul Nou în intreg spațiul românesc dar mai ales în Bucovina, se practică și astăzi în majoritatea satelor. Cultul ursului este moștenit de la geto-daci, care îl considerau un animal sacru.
Pregătirea măștii-costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucură de o mare atenție. În unele părți, forma capului de urs se obține întinzând o piele de vițel sau de miel peste o găleată metalică, în timp ce în alte sate pielea se întinde pe un suport metalic, în așa fel încât redă fizionomia animalului. De la gât în jos, corpul celui care se maschează este acoperit cu o blană de oaie sau cu un cojoc lung, întors pe dos.
Cândva, corpul mascatului era acoperit cu o blană veritabilă de urs, aspect întâlnit foarte rar în zilele noastre. În pârțile Humorului s-a păstrat obiceiul ursului de paie, care este cea mai arhaica formă de figurare a animalului în cadrul obiceiurilor calendaristice.
Pentru obținerea acestui costum, se răsucesc frânghii din paie de ovăz, lungi de aproximativ 40 m care, în dimineața ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purtătorului, acesta rămânând astfel echipat pe toată durata purtarii costumației.
Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare.
Pentru a vedea cum va fi vremea în fiecare lună din anul care urmează, să vadă de va fi secetă sau vor fi ploi și ca să știe când să semene și când nu, țăranul face ceea ce se cheamă „Calendarul cepei”.
Pentru asta, în noaptea de Anul Nou, el ia o ceapă, pe care o desface foaie cu foaie, asezand fiecare gaoace pe masă, în ordine. Prima foaie este pentru luna ianuarie, iar ultima pentru decembrie. Mai apoi, în fiecare foaie de ceapă se pune cate o jumătate de linguriță de sare pisată. Foile de ceapă se lasă pe masă, până în dimineața Anului Nou. Iar în cele în care sarea se topește toată, înseamnă că luna respectivă va fi ploioasă. Iar găoacele care n-au lăsat apă arată că lunile respective vor fi secetoase.
Violeta Anghel/ Radio Antena Satelor
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Autorităţile sanitare ne îndeamnă să fim atenţi la ce produse cumpărăm pentru masa de Paşte, deoarece, din neatenţie, putem pune în coş...
Casa Artelor – Centrul de Activități și Resurse Regionale din Sibiu a trecut printr-un amplu proces de renovare, iar porțile sale vor fi...
Un urs a fost identificat, joi, 25 aprilie, în apropierea autostrăzii Sebeş – Turda, pe raza localităţii Oarda, localitate componentă a...
Autorităţile orașului Slănic Prahova au dispus, joi, 25 aprilie, evacuarea preventivă a 20 de persoane după prăbuşirea unei străzi pe o...