Ce nu ȋnțeleg majoritatea proprietarilor, dar și o parte dintre chiriași, este că semnarea unui contract de ȋnchiriere poate evita dezvoltarea unor conflicte ȋntre părți. Inexistența acestui contract aduce mai multe bătăi de cap, decât presupusele economii obținute prin neimpozitarea veniturilor. Din păcate, noile modificări fiscale, care vor intra ȋn vigoare din 2023, nu ȋncurajează proprietarii să declare chiriile. Cea mai importantă schimbare va fi eliminarea cotei forfetare de 40% pentru veniturile obținute din chirii, ceea ce se traduce printr-o creștere a impozitului cu 67%. Există, totuși, opțiunea ca proprietarii să opteze pentru impozitarea ȋn sistem real, prin ținerea unei contabilități ȋn partidă simplă a veniturilor și cheltuielilor cu proprietățile ȋnchiriate, ȋnsă pentru asta, vor avea nevoie de sprijinul specialiștilor. Adică, o cheltuială ȋn plus, pe care nu cred că mulți vor fi dispuși să o facă, spune Christian Tudorache, CEO și cofondator Kastel Group.
De ce aleg românii să locuiască ȋn chirie
Foto: Start pentru programul Prima Chirie
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
28 septembrie 2022, 15:18
Potrivit unui sondaj Kastel Group efectuat pe un eșantion de 888 de persoane din toată țara, doar 33,7% dintre chiriașii români știu că au contractul de ȋnchiriere ȋnregistrat la Administrația Financiară, ȋn timp ce 34,9% declară că au un contract nedeclarat, ori o proprietate ȋnchiriată mascat, sub forma unui comodat sau doar o ȋnțelegere verbală. 31,8% dintre respondenți nu știu dacă proprietarul a declarat sau nu contractul, arată O treime dintre românii care stau ȋn chirie spun că nu ȋși doresc să contracteze un credit imobiliar pe termen lung, potrivit aceleiași surse.
Ce nu ȋnțeleg majoritatea proprietarilor, dar și o parte dintre chiriași, este că semnarea unui contract de ȋnchiriere poate evita dezvoltarea unor conflicte ȋntre părți. Inexistența acestui contract aduce mai multe bătăi de cap, decât presupusele economii obținute prin neimpozitarea veniturilor. Din păcate, noile modificări fiscale, care vor intra ȋn vigoare din 2023, nu ȋncurajează proprietarii să declare chiriile. Cea mai importantă schimbare va fi eliminarea cotei forfetare de 40% pentru veniturile obținute din chirii, ceea ce se traduce printr-o creștere a impozitului cu 67%. Există, totuși, opțiunea ca proprietarii să opteze pentru impozitarea ȋn sistem real, prin ținerea unei contabilități ȋn partidă simplă a veniturilor și cheltuielilor cu proprietățile ȋnchiriate, ȋnsă pentru asta, vor avea nevoie de sprijinul specialiștilor. Adică, o cheltuială ȋn plus, pe care nu cred că mulți vor fi dispuși să o facă, spune Christian Tudorache, CEO și cofondator Kastel Group.
De ce aleg românii să locuiască ȋn chirie
Principalele motive pentru care românii aleg să locuiască ȋn chirie sunt: nu au veniturile necesare pentru achiziția unei locuințe (35,9%), nu ȋși doresc să contracteze un credit imobiliar pe termen lung (33,6%), consideră nivelul dobânzilor mult prea ridicat (29,1%), nu au strâns avansul necesar achiziției (22,6%), au ȋn calcul cumpărarea unei proprietăți atunci când ȋși vor ȋntemeia o familie sau vor avea un copil (25,4%). 10,8% dintre respondenți spun că au ȋn calcul mutarea ȋntr-o altă țară.
Aproape jumătate dintre chiriași (49,1%) locuiesc ȋn apartamente cu două camere, 28,9% ȋn garsoniere și 19,1% ȋn apartamente cu trei camere. Majoritatea imobilelor ȋn care se află proprietatea ȋnchiriată au fost construite ȋntre 1977 și 1989 (40,8%) și ȋnainte de 1977 (15,4%).
Contravaloarea chiriei lunare este mai mică de 300 de euro pentru 39,3% dintre respondenți, ȋntre 300 și 399 de euro pentru 40,2% și peste 400 de euro, pentru restul.
Cei mai mulți români (54,4%) locuiesc ȋn proprietatea ȋnchiriată un an sau mai puțin, 21,6% locuiesc, ȋn medie, doi ani ȋntr-o proprietate ȋnchiriată, 18,9% ȋntre trei ani și cinci ani și doar 4% mai mult de cinci ani.
Observăm din aceste date că locuirea ȋntr-o proprietate ȋnchiriată ȋncă are un caracter sezonier ȋn România. Referitor la costul chiriei, având ȋn vedere că sondajul este unul național, procentul celor care plătesc chirii mai mari de 700 euro este mic, ȋnsă dacă analizăm doar orașele mari, cum sunt București, Cluj-Napoca și Timișoara, acest procent urcă la 5% până la 10%, ȋn zonele de top. Chiar dacă, deocamdată, procentul celor care locuiesc ȋn locuințe ȋnchiriate din imobile noi este relativ mic, mă aștept ca el să crească gradual, pe măsură ce vor fi livrate proiecte noi ȋn piață, iar veniturile românilor vor fi ȋn creștere, completează Christian Tudorache.
AICI puteți accesa datele complete ale sondajului:
