Anchetă: „Pădurile protejate din România au fost tăiate pentru a produce peleți”

Anchetatorii agenției americane i-au urmărit pe furnizorii de lemn ai ABC EcoForest, companie care se definește drept cel mai mare producător de peleți din vestul României, certificată cu marca internațională de calitate ENplus, descoperind că peletul este produs prin tăierea în aşchii a bușteni întregi de copaci.

Articol editat de cristina.rusu, 8 septembrie 2022, 16:36

Pe 13 septembrie, Parlamentul European votează oprirea stimulentelor acordate pentru arderea lemnului neprelucrat

Avem clienți în Italia care cer cantități foarte mari de peleți și nu reușim să le satisfacem pe deplin solicitările. Avem o producție medie de 50-60 de camioane de lemne pe lună.

Este un fragment din conversația telefonică a unui agent sub acoperire al Agenției de Investigații de Mediu (EIA) – care s-a prefăcut a fi un potențial cumpărător – cu un manager al ABC EcoForest, companie care se autointitulează cel mai mare producător de peleți din vestul României, certificată cu eticheta internațională de calitate ENplus.

Anchetatorii agenției americane, în colaborare cu Greenpeace România, i-au urmărit pe furnizorii de lemn ai acestei companii și au descoperit că peleții sunt produşi prin reducerea în aşchii a trunchiuri întregi de copaci, tăiate în pădurile Natura 2000, rețeaua europeană de situri protejate pentru conservarea biodiversităţii. Investigația arată o realitate care contrastează cu cea descrisă pe site-ul ENplus, conform căreia peleții certificaţi se obțin în principal din rumeguș și reziduuri de cherestea.

Reprezentantul companiei a confirmat prin telefon agentului sub acoperire că firma sa produce peleți folosind doar așchii din așchii de bușteni întregi și că piețele pe care îşi vând produsul lor sunt Franța, Italia și Polonia.

Copaci transformaţi în aşchii: de unde provin peleții românești?

Am constatat că în ultimul an, în România, majoritatea fabricilor de peleți cu certificare recunoscută internațional au prelucrat bușteni din păduri protejate, spun anchetatorii EIA. Ancheta – efectuată folosind Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL) românesc timp de un an, până în august 2022 – arată că aproximativ 40% din transporturile de cherestea care pleacă din pădurile românești provin din zone protejate.

EIA a estimat un volum de peste 7 milioane de metri cubi pe an.

Nu se poate cunoaște destinația multor transporturi – spune agenția – dar am constatat că mii dintre astfel de încărcături erau destinate companiilor care produc peleți. Datele Eurostat arată o creștere a exporturilor românești de peleți către restul Europei, concret, tonajul de la începutul anului 2022 este cu 71% mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului precedent.

Odată cu stoparea exporturilor de lemn de către Ucraina, presiunea s-a mutat în partea românească a Carpaților, a declarat Ciprian Gălușca, șeful campaniilor forestiere la Greenpeace România. Actuala directivă europeană privind sursele regenerabile, care califică energia produsă prin arderea lemnului drept „verde”, încurajează companiile românești să transforme copacii sănătoși în peleţi pentru a fi exportați în țări vest-europene, precum Italia.

Italia este cel mai mare consumator de peleți de uz casnic din lume, cu aproximativ 4 milioane de tone arse în fiecare an. Raportul apare cu puţine zile înainte de 13 septembrie, când Parlamentul European va vota revizuirea directivei europene privind energia regenerabilă (Red III).

Dacă plenul adunării va confirma ceea ce a votat Comisia Envi (Mediu), vor fi interzise subvențiile pentru energia produsă prin arderea lemnului neprelucrat (trunchiuri întregi de copaci), care în prezent – conform estimărilor Forest Defenders Alliance – se ridică în Europa la peste 17 miliarde de euro în fiecare an.

Petiția Forest Defenders Alliance pentru a cere Parlamentului European să oprească aceste stimulente – susținute de peste 120 de ONG-uri europene, inclusiv Greenpeace – a ajuns la aproape jumătate de milion de semnături.

RADOR

Foto: arhivă Radio Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.