oua vopsite de Pasti/Foto: Wikipedia
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 21 aprilie 2022, 00:00 / actualizat: 25 aprilie 2022, 0:28
În folclor s-au păstrat mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce si acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Vopsirea ouălor a fost în fapt practicată încă din vremuri precreştine: cel mai vechi ou despre care se ştie a fost găsit în Cartagina, fiind vopsit cu 4 secole înaintea erei noastre. Oul apare adesea în picturile religioase vechi, ca simbol al Învierii.
Ouăle roşii au puteri miraculoase în tradiţia populară românească. În Bucovina ele îl protejează pe creştin de diavol: se spune că cel rău se interesează dacă oamenii mai vopsesc ouă şi dacă mai merg cu colinda, pentru că atunci când aceste obiceiuri nu vor mai fi respectate, el va ieşi în lume.
Metodele tradiţionale de pregătire a ouălor de Paşti par să devină din nou populare. E o evoluţie de care se bucură specialiştii în sănătate, care atrag de ceva timp atenţia că vopselele chimice pot provoca alergii. Cea mai răspândită reţetă presupune vopsirea ouălor cu foi de ceapă.
– Ouăle se spală şi se introduc într-un ciorap, care e legat cu aţă după fiecare ou.
– Pentru a obţine modele, pe coaja oului se pot pune flori sau frunze verzi (de exemplu pătrunjel).
– Ciorapul cu ouă se aşează într-un vas cu apă, alături de foile de la aproximativ 1 kg de ceapă albă, un pic de sare şi de oţet. Adăugarea câtorva foi de ceapă roşie va da o culoare chiar mai intensă.
– Se lasă la fiert la foc mic pentru 15 minute.
– Ouăle vopsite astfel se ung cu o bucată de slănină pentru a fi lucioase.
– Pentru o varietate de culori putem folosi coloranţi naturali: sfeclă pentru roşu, şofran sau coji de portocale pentru galben, urzici sau spanac pentru verde, viorele sau mure pentru albastru.
Ouăle încondeiate nu se fierbeau şi nu se consumau (de altfel, de multe ori acestea erau golite de conţinut), ci erau pur şi simplu elemente decorative pentru masa de Paşti. Pentru că presupuneau un efort suplimentar, acestea erau numite şi „ouă muncite” sau „ouă necăjite”. Printre ornamentele întâlnite pe ouăle încondeiate se numără Crucea Paştelui, spicul de grâu, albina, calea rătăcită, motivele florale şi cele geometrice.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Din programul zilei de vineri, 26 aprilie, vă recomandăm lansarea volumului ”Jurnale elvețiene”, al Ioanei Bot, președinte de onoare al...
De la ora 10:30 Editura Ecou transilvan ne invită la lansarea volumelor de nuvele Chipul (volumul 11) și Călătoria (volumul 12) ale prozatorului...
Este vorba de povestea suprarealistă a lui Lewis Carroll, „Alice în Țara Minunilor”, montată de regizorul ungar Zsótér Sándor. ...
Lungmetrajul „Trei kilometri până la capătul lumii”, regizat de Emanuel Pârvu, și documentarul „Nasty”, despre viața...