Prima pagină » Reportaje » Interesele României în criza ucraineană [AUDIO]

Interesele României în criza ucraineană [AUDIO]

Prof. Univ. Dr. Sergiu Mişcoiu de la Facultatea de Studii Europene:

Articol editat de cristina.rusu, 23 februarie 2022, 14:47

Sergiu Mişcoiu: Cred că suntem în stare să folosim criza ucraineană pentru a marca identitatea noastră europeană şi angajamentul nostru euro-atlantic. Suntem în stare, împreună cu polonezii, să arătăm că există o linie la care logica civilizaţională europeană se opreşte, că există o determinare de a nu urma un model care nu aduce nimic bun, sistemul autoritar care a existat de-a lungul timpului în Rusia; să arătăm de asemenea că suntem parte a unui angajament colectiv major, care reprezintă până la urmă exact interesele noastre. Proiectarea unor interese naţionale în manieră egoistă în acest moment mi se pare nefezabilă şi sortită eşecului, tocmai fiindcă actuala conjunctură cere (şi asta au reuşit să facă ruşii prin acţiunile lor) o strângere a rândurilor de către puterile occidentale. Am văzut că gestul de alaltăieri al Rusiei a fost criticat inclusiv de către chinezi.

Dan Horea: Dacă China nu aprobă gestul, va fi o problemă mare pentru Rusia.

Sergiu Mişcoiu: China nu are niciun interes să fie pe linia americană, dar Rusia a folosit în trecut în mod abundent conflictele de graniţă cu China pentru a-şi marca teritoriul (în anii ’50-’60, răcirea dintre Uniunea Sovietică şi China s-a produs tocmai din aceste motive), astfel încât nu poate să dea undă verde în această direcţie. Cred că România ar putea eventual să repună în discuţie într-o manieră mai vocală aderarea la Spaţiul Schengen de exemplu ca obiect strategic, dar în momentul de faţă nu are cum să jongleze cu interese naţionale pentru a-şi condiţiona sprijinul faţă de naţiunile occidentale.

Dan Horea: Dar în privinţa drepturilor românilor din Ucraina nu s-ar putea face presiuni?

Sergiu Mişcoiu: În contextul actual, asemenea discuţii nu pot fi formulate în termeni direcţi, pentru că asta ar presupune o acţiune contrară spiritului mobilizării europene şi euro-atlantice. Atunci când au promulgat legislaţia recentă împotriva limbilor minorităţilor naţionale, au exceptat minorităţile care au provenienţă din ţările Uniunii Europene, partenere ale Ucrainei, deci deja s-au produs înlesniri în acest sens.

Dan Horea: Asta deja simplifică mult relaţiile noastre cu Ucraina.

Sergiu Mişcoiu: Ucraina nu e o democraţie în sensul european al cuvântului. Cauzele care au dus la situaţia actuală a minorităţilor sunt de natură să afecteze întreaga populaţie până la urmă. Este un stat care se confruntă cu probleme economice, iar în continuare se va confrunta cu probleme şi mai grave; Occidentul va avea aici şi un rol de sprijinire macro-economică.

Dan Horea: Dar cât timp?

Sergiu Mişcoiu: În timpul Războiului Rece, ne amintim câte state paravan au fost întreţinute într-o manieră completă, tocmai pentru a nu cădea sub influenţă sovietică.

Dan Horea: Există personaje pozitive şi negative în povestea aceasta?

Sergiu Mişcoiu: Interpretările de tip personaje pozitive vs. personaje negative sunt destul de superficiale: sunt de natură să mobilizeze populaţia, pentru că ne place să fim noi înşine morali şi luptători pentru bine, dar lucrurile sunt mult mai complicate pe teren. Pe de altă parte este evident că orice gest care duce la schimbarea ordinii internaţionale, la schimbarea frontierelor, la violarea unor tratate este de natură să strice lucrurile şi trebuie condamnat.

Dan Horea: Credeţi că Putin face tot, sau e un grup de interese în spatele lui?

Sergiu Mişcoiu: Există un consens destul de larg. Dacă ascultăm discursul cel mai recent al lui Putin, este rezultatul unei aglutinări în timp; un excurs istoric plin de prescurtări, neconcordanţe, exagerări. Una din acestea e afirmaţia conform căreia Ucraina a devenit ceea ce este în momentul în care a intrat în Uniunea Sovietică; ori pe teritoriul Ucrainei s-a fondat de exemplu primul stat anarhist din lume. Există în societatea rusă o aşteptare faţă de un asemenea discurs.

Dan Horea: Dar aşteptări faţă de un trai mai bun, nu există?

Sergiu Mişcoiu: Cred că ruşii au renunţat la ideea că statul poate da un trai mai bun. O transformare radicală a societăţii ruse ar trece printr-un sistem performant de educaţie şi un influx de tehnologie, ori acest lucru ar fi creat alternative multiple în interiorul societăţii. Ori tocmai asta doreşte Putin să evite: existenţa unor forţe alternative, autonome. Ruşii se aşteaptă la foarte puţine de la stat: se aşteaptă să-i taxeze cât mai puţin, iar în rest lumea „se descurcă”, precum în cel mai sălbatic dintre sistemele capitaliste.