Ce spun Maeștrii Înaltei Bucătării despre ceapă?

Ce spun Maeștrii Înaltei Bucătării despre ceapă? Ne îndeamnă să fim atenți la ce înseamnă, mai înainte de toate, numele ei! Pentru că, în numele fiecărei plante, se află ascuns codul ei secret, sau, altfel spus, rostul existenței ei.

Articol editat de cristina.rusu, 5 ianuarie 2022, 06:00 / actualizat: 5 ianuarie 2022, 8:18

Ce spun Maeștrii Înaltei Bucătării despre ceapă? Ne îndeamnă să fim atenți la ce înseamnă, mai înainte de toate, numele ei! Pentru că, în numele fiecărei plante, se află ascuns codul ei secret, sau, altfel spus, rostul existenței ei.

Numele cepei

Romanii aveau două nume pentru ceapă: cepa (sau cepulla/cepula, adică cepșoara) și unio. Pe cepa l-au împrumutat de la un popor vecin, probabil neindo-european, când au coborât din patria indo-europeană și s-au așezat în Italia. Nu știm ce însemna, poate… cea care te face să plângi !
Unio însă, înseamnă… uniune, unime, proprietarea de a fi… unu (unus în latină) !

Cepa a devenit… ceapă în română, țeapă în aromână, qepë în albaneză, ceba în catalană, ceba în occitană…

… cive în franceza veche și cipe sau chive în engleza veche (împrumutat din franceză).

Dar diminutivul ei, cepulla/cepula, a devenit… cipolla în italiană, cipolla în corsicană, chibudda în sardă, cipudda în siciliană, cebolla în spaniolă, cebola sau ceboleira în galego și cebola în portugheză.

Unio, la rândul ei, a ajuns oignon în franceză și onion în engleză (deasemenea, împrumutat din franceză).

De pildă, în Franța apare într-un manuscris de pe la 1190 sub forma unniun, apoi într-un alt manuscris de pe la 1265 ca oingnun, iar în 1551, deja în franceză, se spunea vestu comme un oignon (azi: être vêtu comme un oignon) adică îmbrăcat ca o ceapă, cu mai multe haine.

Dar unio … exista deja în engleză ca ynne… și exista, de asemenea, și în celelalte limbi britanice: de pildă în vechea Irlandă cepei i se spunea inniun, iar în Țara Galilor, wynwyn... toate, forme vechi, care nu se mai folosesc, dar care arată că romanizarea insulelor britanice n-a fost chiar atât de superficială.

De ce s-a impus în limbile britanice oignon ? Probabil, ceapa normanzilor/francezilor era mai bună, mai mare, mai rezistentă, mai gustoasă și mai … nobilă !

Pe de altă parte, interesant este că numele indo-european al cepei: kerem-/krem-/krom- sau kerm– s-a păstrat în irlandeza veche, crem, în galeza veche, craf și în engleza veche hramsa…

Probabil ceapa Italiei le-a plăcut mai mult indo-europenilor, viitorilor romani care s-au așezat acolo.

Să mai spunem că romanii de la țară îi spuneau cepei unio care, probabil, era puțin diferită de cepa/caepa… de la oraș.
O știm de la Columella (născut în sec. I în Cadiz-ul de azi, Andalucía) care, în De re rustica/Economia rurală, scria: caepam quam vocant unionem rustici, adică ceapa căreia țăranii îi spun unime.

Maeștrii Înaltei Bucătării știu că ceapa se chema unio nu atât pentru că are un singur bulb și ca să se deosebească de usturoiul care are mulți căței, ci pentru că misiunea ei tainică este aceea de a uni și de a reuni… ca o doamnă și o mamă a casei care… unește în jurul ei toată familia.

Puterea ei esențială este… unimea, adică puterea (din care ne împărtășim când o mâncăm) de a fi una cu celălalt, cu cel iubit sau cu cei iubiți.

Pe de altă parte, nu întâmplător, explică ei, ceapa seamănă cu un pântec, cu o matrice. Și ea este un simbol/un dublu al Zeiței, al Marii Mame, stăpână a nașterii și renașterii trupului și sufletului !

Când o mâncăm, spiritul feminin al cepei încearcă să ne călăuzească spre centrul ființei noastre, locul tainic unde inima se unește cu mintea, și să ne facă să înțelegem că nu putem ajunge acolo altfel decât dând la o parte strat după strat, cămașă după cămașă, văl după văl…
… locul de unde, așa cum spun știutorii, începe „toată cunoașterea și toată viața cea adevărată”.

Maeștrii mai numesc ceapa Marea Preoteasă și Marea Confesoare: lacrimile pe care le vărsăm când o desfacem sau o tăiem pot fi lacrimile purificatoare ale unei spovedanii.

De fapt, de fiecare dată când mâncăm ceapă și plângem ni se dăruiește un bun prilej să medităm la viața noastră, la ce nu e în ordine cu ea, la greșelile noastre și, totodată, un prilej … să le regretăm și, desigur, să ne gândim cum să le îndreptăm, pentru că și ceapa este unul din spiritele naturii care ne călăuzește și ne susține în marea noastră aventură de transformare bună, în metamorfoza noastră subtilă pe care alchimiștii o numesc Marea Operă.

RRA/Zenaida Luca-Hac

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.