Cum îşi imaginau oamenii de acum un secol anul 2025

Cum ar fi dacă oamenii de acum 100 de ani ne-ar putea vedea?

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 21 noiembrie 2025, 00:00

În 1925, un gazetar din Ungaria se plângea de starea trotuarelor din oraşul său. Ba mai mult, acesta a descoperit că în 1825 gazetele se plângeau de exact aceleași trotuare, iar în 100 de ani nu s-a făcut practic nicio îmbunătăţire.

Previziunea lui de atunci a fost că în 2025 ziarele vor aminti tot chestiunea trotuarelor: că indiferent de cât de mult se va dezvolta tehnologia, sau de cine va fi la conducere, problemele noastre vor fi exact aceleași. S-au făcut însă şi alte previziuni, ceva mai optimiste. Iată cum vedeau oamenii de acum 100 de ani anul 2025.

La începutul secolului XX, oamenii priveau viitorul cu un amestec de teamă și fascinație. Era epoca marilor invenții: automobilul, avionul, electricitatea și telefonul transformau deja lumea, iar imaginația colectivă se hrănea cu promisiunea progresului fără limite. Reviste, romane și caricaturi din anii ’20 și ’30 ai secolului trecut încercau să ghicească cum va arăta viața în secolul XXI, iar anul 2025 părea, pentru mulți, momentul în care omenirea va fi atins perfecțiunea tehnologică.

Orașe suspendate și mașini zburătoare

Una dintre cele mai populare viziuni era cea a orașului vertical. Artiștii și scriitorii din anii ’20 își imaginau metropole pline de zgârie-nori străbătuți de poduri suspendate, unde traficul se desfășura pe mai multe niveluri: pietonii jos, automobilele la mijloc, iar mașinile zburătoare deasupra. În unele desene publicate în revista franceză Le Petit Journal, oamenii purtau costume elegante și își făceau cumpărăturile din aparate automate amplasate în aer.

De fapt, ideea mașinilor zburătoare era aproape o obsesie. După primele zboruri reușite ale fraților Wright, mulți erau convinși că în câteva decenii fiecare familie va avea propriul avion personal, iar călătoriile terestre vor deveni o amintire. În 1923, un articol din Popular Mechanics descria o „mașină-aeroplan” capabilă să decoleze din curtea casei, idee care revine periodic și astăzi în forma dronelor-taxi.

Viața de acasă și munca fără efort

Predicțiile despre viața domestică erau la fel de spectaculoase. Revistele de gospodărie din anii ’30 arătau femei care controlau întreaga casă apăsând butoane, iar mesele se pregăteau singure cu ajutorul unor aparate electrice inteligente. Oamenii visau la roboți care să spele, să gătească și să facă ordine, o anticipare surprinzător de precisă a electrocasnicelor moderne și a conceptului de „casă inteligentă”.

De asemenea, se credea că munca fizică va dispărea aproape complet. În viziunea futuriștilor, oamenii anului 2025 aveau să lucreze puțin, poate doar câteva ore pe zi, restul timpului fiind dedicat artelor, călătoriilor sau studiului. Mașinile urmau să producă tot ce era nevoie, iar șomajul era văzut nu ca o problemă, ci ca o binecuvântare.

Educația și comunicarea

Imaginile despre școala viitorului arată copii conectați la „mașini de învățat”, care le turnau cunoștințele direct în minte — o metaforă amuzantă, dar straniu de apropiată de realitatea învățământului online și a inteligenței artificiale. În unele predicții, profesorii nici nu mai existau, fiind înlocuiți de aparate care citeau lecțiile prin difuzoare.

Tot în acea perioadă, unii vizionari anticipau posibilitatea de a vorbi cu oricine, oriunde, în timp real. „Videofonul” era o invenție recurentă, ceea ce s-a confirmat oarecum, având în vedere apelurile video şi reţelele sociale.

Deziluzii și speranțe

Privind înapoi, multe dintre aceste proiecții par naive sau exagerate. Nu trăim încă printre mașini zburătoare, iar robotul menajer universal nu a ajuns în fiecare casă. În schimb, am realizat lucruri greu de imaginat pentru oamenii de atunci: am trimis sonde spre planete îndepărtate, am secvențiat ADN-ul, iar calculatoarele au devenit prelungiri ale minții noastre.

Poate cea mai mare diferență între visul de atunci și realitatea de acum e legată de spiritul epocii. În anii ’20, viitorul era sinonim cu optimismul — tehnologia era văzută ca soluția la toate problemele. Astăzi, privind spre 2125, suntem mai prudenți: știm că fiecare invenție aduce nu doar confort, ci și responsabilitate.

Totuși, dacă oamenii de acum 100 de ani ne-ar putea vedea, probabil ar spune că am ajuns mai departe decât și-au imaginat, doar că într-o direcție puțin diferită.

Andrea Nagy

Foto: Pexels

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.