Exponatul lunii februarie, la muzeul din Sebeș: tabloul ”Plutaş român pe râul Sebeş”
Exponatul lunii februarie, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, este tabloul ”Plutaş român pe râul Sebeş”, realizat de pictorul Hermann Meuselbach, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Lucrarea, intrată în patrimoniul muzeului nostru în anul 2001, are următoarele date tehnice: ulei pe pânză; dimensiuni: 115 x 71 cm; semnat – stânga-jos, cu roşu: „Meuselbach”; nedatat.
Articol editat de cristina.rusu, 24 februarie 2021, 14:27
Exponatul lunii februarie, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, este tabloul ”Plutaş român pe râul Sebeş”, realizat de pictorul Hermann Meuselbach, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Lucrarea, intrată în patrimoniul muzeului nostru în anul 2001, are următoarele date tehnice: ulei pe pânză; dimensiuni: 115 x 71 cm; semnat – stânga-jos, cu roşu: „Meuselbach”; nedatat.
Autorul a redat un peisaj surprins în zona în care râul Sebeş ajungea în apropierea intrării în incinta joagărului fabricii de cherestea Baiersdorf & Biach din localitate. În centrul compoziţiei este reprezentată o plută, la cârma căreia se află un bărbat îmbrăcat în haine tradiţionale româneşti. Personajul, un ţăran român, a fost redat în picioare, văzut din spate, uşor lateral. Este îmbrăcat într-un costum specific, alcătuit din cămaşă şi pantaloni albi, încălţat cu opinci. La brâu poartă un şerpar lat, iar pe cap o pălărie cu boruri. În fundal, la orizont, se pot observa Piatra Craivii şi Piatra Cetii.
La momentul executării pânzei, pe râul Sebeş plutaşii erau prezenţe obişnuite şi pitoreşti, în acelaşi timp. Din anul 1870, statul austro-ungar începuse exploatarea intensivă a fondului forestier de pe Valea Sebeşului, iar transportul lemnului tăiat, sub forma unor plute, devenise, în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, o practică obișnuită, atât datorită simplității metodei, cât și a costurilor reduse pe care le implica. Pentru transportul masei lemnoase era folosit curentul natural al apei, însă cum debitul acesteia era insuficient, pentru ameliorarea situaţiei, în anul 1870, au fost aduşi muncitori germani din zona Baden, care au construit pe valea Bistrei, un afluent al râului Sebeș, un opust în scopul îmbunătățirii plutirii. Astfel de rezervoare de apă au fost amenajate în perioada 1870-1880 şi pe cursul superior al Văii Sebeşului, la Ciban, Oaşa şi Praja.
Albert Amlacher (1847-1939), istoric și preot evanghelic la Sebeș, în anul 1889, după o drumeţie prin Munţii Sebeşului, publica o descriere a modului în care plutele coborau pe râul Sebeş: „Legănându-se, se ridică prima plută. Cu o smucitură scurtă, împinsă cu ajutorul unui ţapin, pluteşte pe apa spumegândă, dispărând deîndată din câmpul vizual. După ea urmează a doua, apoi a treia, la intervale scurte, pentru ca, în itinerarul lor, să nu se ciocnească […]”. Referindu-se la plutaşi, îi prezenta ca „ […] băieţi robuşti, români din Şugag, Căpâlna şi Laz”. Un astfel de „băiat robust” este şi cel surprins de Hermann Meuselbach în lucrarea pe care muzeul nostru o propune ca exponat al lunii februarie.
Hermann Meuselbach a fost un pictor peisagist care a activat în Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primele două decenii ale celui următor, fiind cunoscut contemporanilor săi, în special în zona Sebeşului, unde a trăit aproape întreaga viaţă. S-a născut în 28 ianuarie 1858, în Germania, la Eischleben şi a studiat artele frumoase la Şcoala Saxonă de Artă din Weimar. În 1881 a emigrat în Transilvania, devenind profesor de desen la Gimnaziul Evanghelic din Sebeş, unde a activat până în 1911, când s-a pensionat. În timpul liber se dedica picturii, imortalizând numeroase peisaje, atât din localitatea adoptivă, cât şi din împrejurimile acesteia. A încetat din viaţă la 12 noiembrie 1924, în oraşul Sebeş.
Comunicat
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
