Raţionamentul tradiţional e simplu: dacă e corpolent, înseamnă că are din ce; dacă are bani, se va descurca bine şi cu puterea. În mod interesant, stereotipia se observă chiar la conducători aleşi democratic, precum Winston Churchill, Ariel Sharon sau Helmut Kohl. E drept, acesta are o înălţime de 193 cm; pe de altă parte Donald Trump, cu înălţimea sa de 190 cm, a primit totuşi multe critici din cauza greutăţii sale. De altfel, preşedintele american cel mai corpolent a fost William Taft, cu o greutate de 160 kg, pentru care a fost introdusă o cadă specială de baie la Casa Albă.
Foto: Winston Churchill, Klaus Iohannis, Donald Trump
De-a lungul istoriei, a fost un lucru obişnuit ca un conducător corpolent să domnească asupra supuşilor mai subţirei. E de-ajuns dacă ne gândim la Henric al VIII-lea, care avea 180 kg. Tendinţa pare să fie acum în schimbare: obezitatea e o problemă tot mai mare în ţările occidentale, care sunt conduse, paradoxal, de lideri tot mai fit:
Raţionamentul tradiţional e simplu: dacă e corpolent, înseamnă că are din ce; dacă are bani, se va descurca bine şi cu puterea. În mod interesant, stereotipia se observă chiar la conducători aleşi democratic, precum Winston Churchill, Ariel Sharon sau Helmut Kohl. E drept, acesta are o înălţime de 193 cm; pe de altă parte Donald Trump, cu înălţimea sa de 190 cm, a primit totuşi multe critici din cauza greutăţii sale. De altfel, preşedintele american cel mai corpolent a fost William Taft, cu o greutate de 160 kg, pentru care a fost introdusă o cadă specială de baie la Casa Albă.
Timpurile se schimbă, iar odată cu ele se modifică şi percepţia asupra greutăţii conducătorilor. Acum, când până şi Boris Johnson şi-a angajat un antrenor personal, liderul cel mai cu greutate rămâne Erna Solberg, preşedinte al Norvegiei. Raţionamentul din ziua de azi pare să fie acesta: are resurse şi totuşi e corpolent; înseamnă că e corupt – sau, în orice caz, nu prezintă încredere. Rezultatul a fost subliniat de un studiu francez, care a stabilit corelaţii între corpolenţa liderilor şi nivelul de corupţie al ţărilor pe care le conduc, în special în fosta sferă de influenţă a Uniunii Sovietice. Un alt studiu realizat în Michigan a ajuns la concluzia că senatorii supraponderali au avut rezultate mai slabe în alegeri decât cei subţirei, femeile corpolente fiind în special defavorizate.
Ca o confirmare a acestor studii, nu putem să nu amintim comentariile favorabile generate de aspectul fizic al lui Klaus Iohannis la vaccinarea sa din 15 ianuarie 2021.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
![S-a zis cu liderii corpolenţi! [VIDEO]](https://www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2021/02/colaj-presedinti.jpeg "S-a zis cu liderii corpolenţi! [VIDEO]")
