Să-l cunoaştem pe Donald Trump, preşedintele care a pierdut America
EPA/CHRIS KLEPONIS / POOL
A fost, înainte de a deveni preşedinte, cel mai pitoresc miliardar al Statelor Unite. A ajuns la Casa Albă în 2016, în urma uneia din cele mai controversate campanii electorale din istoria ţării sale. Să-l cunoaştem pe Donald Trump, preşedintele pe care americanii nu l-au mai dorit la Casa Albă.
Foto: EPA/CHRIS KLEPONIS / POOL
Articol editat de Carmen Sas,
7 noiembrie 2020, 19:00 / actualizat: 9 noiembrie 2020, 12:35
A fost, înainte de a deveni preşedinte, cel mai pitoresc miliardar al Statelor Unite. A ajuns la Casa Albă în 2016, în urma uneia din cele mai controversate campanii electorale din istoria ţării sale. Să-l cunoaştem pe Donald Trump, preşedintele pe care americanii nu l-au mai dorit la Casa Albă.
Cariera în afaceri
Donald, al 4-lea copil al lui Fred Trump, nu era destinat neapărat să preia afacerile imobiliare ale tatălui său. S-a apropiat mai mult de moştenirea părintească după ce Fred, fratele său mai mare, a decis să devină pilot. Donald Trump afirmă că a intrat în afaceri împrumutând o nimica toată de 1 milion de dolari de la tatăl său. A preluat compania în 1971 şi a redenumit-o The Trump Organisation. A operat atunci şi o schimbare de perspectivă: a renunţat la blocurile de apartamente din Brooklyn şi s-a orientat spre imobilele de lux din Manhattan, fiecare clădire mai importantă construită de compania sa purtându-i numele. Astfel a apărut, pe Fifth Avenue, faimosul său sediu, Trump Tower.
A dezvoltat cazinouri şi hoteluri, o ramură a afacerii care l-a adus de 4 ori în prag de faliment. În anii ’90 s-a instalat în lumea divertismentului: a fost implicat în organizarea concursurilor Miss Universe, Miss Usa şi Miss Teen USA. În 2003 a lansat reality show-ul ”The Apprentice”, în care tineri afacerişti concurau pentru o poziţie în cadrul companiei lui Donald Trump. Emisiunea a rulat timp de 14 sezoane şi i-a adus lui Trump, conform afirmaţiilor acestuia, 214 milioane de dolari.
Două întrebări aparent simple par să definească multe discuţii despre Donald Trump. Publicaţia New York Times a încercat să răspundă la acestea, deşi problemele pe care le pun cele două aspecte par să fie mai complexe decât nodul gordian:
Este Donald Trump în prezent subiectul vreunei investigaţii?
Pentru prima oară în cariera sa de şef de stat, încheiată astăzi, răspunsul este negativ. Primii 2 ani ai mandatului început în 2016 au fost marcaţi de investigaţia privind implicarea Rusiei în campania sa electorală. A fost mai apoi acuzat de abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului, cazuri în care a fost achitat în februarie 2020.
Care este averea lui Donald Trump?
Donald Trump se prezintă ca fiind miliardar, dar a refuzat mereu să aducă date concrete la cunoştinţa publicului. Forbes îi estimează averea la 2.5 miliarde de dolari. În septembrie, New York Times a raportat că în ciuda averii sale uriaşe, în 2016 şi 2017 acesta a plătit doar 750 de dolari ca impozit federal. Preşedintele a numit fake news articolul celor de la New York Times.
Viaţa de familie
Donald Trump a fost căsătorit de 3 ori. Prima sa soţie a fost atleta cehă Ivana Zelnickova, care i-a născut trei copii: Donald JR, Ivanka şi Eric. Cei doi au divorţat în 1990, iar bătălia lor postmaritală a ţinut un timp prima pagină a tabloidelor.
În 1993 s-a căsătorit cu actriţa Marla Maples. Această căsnicie a durat 6 ani, timp în care s-a născut fiica sa, Tiffany Trump. Partenera actuală de viaţă – şi, implicit, ex-prima doamnă a Statelor Unite – este modelul slovenian, Melania Knauss, cu care s-a căsătorit în 2005. Cei doi au împreună un fiu, pe nume Barron William Trump. Copiii din prima căsnicie lucrează acum în afacerea familiei, Ivanka fiind singura care l-a însoţit la Casa Albă, în rol de consilier.
Candidatura
Donald Trump nu a deţinut funcţii publice până când a candidat pentru prima oară la Casa Albă, în 2016. Totuşi din 2000 s-a implicat în activităţile Partidului Republican, iar în 2008 a făcut parte dintre cei care au pus la îndoială originea americană a lui Barack Obama. Campania sa electorală împotriva lui Hillary Clinton a fost una extrem de controversată. Sub sloganul „Make America great again”, acesta a promis să îmbunătăţească economia, să construiască un zid la graniţa cu Mexicul şi să interzică temporar imigrarea musulmanilor.
Principalul scandal al perioadei electorale a fost cauzat de ieşirea la iveală a unor înregistrări din 2005, în care Trump făcea remarci indecente la adresa femeilor. Chiar şi membri ai propriului său partid l-au considerat atunci nepotrivit pentru a deveni preşedinte. Totuşi, a câştigat alegerile şi a devenit cel de-al 45-lea conducător al Statelor Unite în 20 ianuarie 2017.
Preşedinţia
Precum candidatura, mandatul său la Casa Albă a fost marcat de controverse. Printre primele măsuri importante a fost concedierea directorului FBI, James Comey, iar mai apoi a fost acuzat că a făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a aduce la suprafaţă date incriminatoare despre politicianul democrat Joe Biden.
A intrat de mai multe ori în discuţii aprinse cu Coreea de Nord, dar spre surprinderea multora, situaţia nu a degenerat într-o confruntare armată.
În 2019 a anunţat că Statele Unite se vor retrage din acordul de la Paris vizând combaterea schimbărilor climatice, o decizie care devine efectivă imediat după alegerile prezidenţiale.
A fost criticat pentru lipsa de seriozitate cu care a tratat pandemia de Coronavirus (el însuşi a fost testat pozitiv cu Covid19 în octombrie), dar a intrat într-un conflict extins şi cu China, mai multe aplicaţii pentru telefoanele mobile fiind suspectate că ar colecta date confidenţiale în folosul guvernului de la Beijing.
Poporul american i-a mai dat o şansă lui Donald Trump, acesta anunţându-şi, chiar înaintea încheierii oficiale a alegerilor, victoria în cursa cu Joe Biden.
Deocamdată pare că democraţii vor rămâne majoritari în Camera Reprezentanţilor, ceea ce, după cum s-a văzut în cazul dorinţei preşedintelui de a anula reforma de sănătate Obama, care îi restrânge oarecum capacitatea de a acţiona. Acesta nu a creionat prea clar felul în care îşi imaginează cel de-al doilea mandat la Casa Albă. Cert e că îi rămân multe de făcut în problema justiţiei şi a rasismului, a diferenţei tot mai mari între cei bogaţi şi cei săraci şi a polarizării tot mai adânci a culturii americane.
