Starea de alertă, pe înțelesul tuturor – explicațiile politologului clujean, Sergiu Mișcoiu [AUDIO]

Sergiu Mişcoiu: Starea de alertă este inferioară stării de urgenţă ca şi prerogative ale aparatului guvernamental şi ca posibilităţi de acţiune a statului. Diferenţa majoră este că această măsură nu poate fi luată de către executiv, ci doar de către legislativ; adică de către Parlament, printr-o lege organică; ceea ce face ca starea de alertă să nu fie atât de simplu de folosit de către guvern. Se pare că există în momentul de faţă atât la Curtea Constituţională, la Avocatul Poporului şi în Parlament, precum şi în alte medii, o anumită sensibilitate legată de lejeritatea cu care au fost adoptate o serie de măsuri de restrângere a libertăţilor cetăţeneşti.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 8 mai 2020, 13:14 / actualizat: 16 mai 2020, 13:22

Ovidiu Moldovan: Starea de alertă e definită din punct de vedere constituţional?

Sergiu Mişcoiu: Starea de alertă poate fi instituită pe întreg teritoriul sau în anumite unităţi administrative teritoriale pentru a preveni sau remedia diferite situaţii de urgenţă. Legiuitorul cu siguranţă că a fost interesat de lupta împotriva unor calamităţi naturale şi pandemia poate să se înscrie în această categorie. Autorităţile executive pot în continuare să ia măsuri administrative care nu vor putea limita ele însele drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, însă vor putea acţiona cu o viteză mai mare, vor putea depăşi anumite obstacole (în cazul achiziţiilor publice şi alte asemenea).

Ovidiu Moldovan: Ce drepturi şi libertăţi cetăţeneşti pot fi restrânse?

Sergiu Mişcoiu: Dacă Parlamentul va adopta o lege care să permită limitarea drepturilor, această limitare poate fi de aceeaşi natură ca şi cea din starea de urgenţă. Diferenţa este aceea că executivul nu mai are marja de manevră pe care o avea anterior în starea de urgenţă.
Ca o opinie personală: la starea de urgenţă am trecut mult prea repede. Puteam să etapizăm altfel lucrurile, puteam să instituim mai degrabă starea de alertă şi apoi să o transformăm în stare de urgenţă dacă lucrurile ar fi impus.Dacă e să comparăm cu alte state, în primele momente în care au fost luate măsuri de acest tip, au existat clar dezbateri publice privind oportunitatea limitării anumitor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Ori la noi în primele 2 săptămâni şi Parlamentul părea mesmerizat de acţiunea preşedintelui. A lovit zdravăn atunci când s-a trezit, însă această lovitură este şi ea poate disproporţionată faţă de situaţia actuală, care ar fi necesitat după opinia mea o conciliere între instituţii, găsirea unor modalităţi de acţiune care să fie echilibrate.

Ovidiu Moldovan: Cât poate dura starea de alertă?

Sergiu Mişcoiu: Ca la starea de urgenţă, există o limită de 30 de zile în care poate fi instaurată, după care ea poate fi prelungită în condiţiile asemănătoare cu starea de urgenţă. În orice caz, oricare ar fi aparatul legislativ care s-ar pune în mişcare, ideea din spatele stării de alertă este cea de relaxare a măsurilor luate în starea de urgenţă (vom vedea o serie de elemente care vor duce înspre relaxare), păstrându-se însă tot timpul posibilitatea ca Guvernul să revină asupra măsurilor restrictive, de data aceasta doar cu încuviinţarea Parlamentului, dacă epidemia va reapărea şi va fi la fel de necruţătoare cum a fost în momentul în care noi am trecut la starea de urgenţă.

Ovidiu Moldovan: Dar starea de alertă poate fi instituită doar prin ordonanţă de urgenţă?

Sergiu Mişcoiu: Evident, după ce este instituită, este obligatorie încuviinţarea de către Parlament. La fel ca în cazul stării de urgenţă, Parlamentul poate amenda proiectul de instituire a stării de alertă, relativizând măsurile luate de Guvern sau chiar adăugând la acestea, dacă este cazul.

Ovidiu Moldovan / Andrea Nagy

Foto: Agerpres

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.