Prima pagină » Reportaje » Povestea cămăşii românești de sărbătoare, depănată de un creator de costume populare (AUDIO)
Povestea cămăşii românești de sărbătoare, depănată de un creator de costume populare (AUDIO)
Emilia Gavriş: Termenul de ie a fost atribuit cămăşii femeieşti de sărbătoare. Iile nu au fost aşa cum sunt acum: se numeau cămăşoaie şi erau întregi, acopereau corpul de sus până jos. Acum iile sunt până în talie, scurte. Aşa le ştim noi. Din cele mai vechi timpuri, femeile şi-au făcut ele singure haine în casă. Pentru a avea ceva cât mai frumos într-o zi de sărbătoare (duminica sau la sărbătorile de peste an precum Paştele sau Crăciunul), s-au inventat cămăşi cusute cât mai frumos: lucrate în casă, de mână (nu aveau maşini de cusut). Existau materiale extraordinar de bune: lucrau din cânepă, in, bumbac. Şi aşa au ieşit acele minunăţii create de mâna femeilor noastre.
Foto: Regina Maria în ie traditională
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
24 iunie 2019, 11:20 / actualizat: 24 iunie 2019, 14:21
Din cele mai vechi timpuri, femeile îşi doreau să fie cochete. Chiar dacă nu existau case renumite de modă, ele şi-au creat singure obiectele de vestimentaţie, printre acestea numărându-se şi minunata ie, sau cămaşa femeiască de sărbătoare. Povestea iei o vom descoperi alături de Emilia Gavriş, coordonatoarea cursului de ţesut-cusut de la Şcoala Populară de Arte Tudor Jarda:
Emilia Gavriş: Termenul de ie a fost atribuit cămăşii femeieşti de sărbătoare. Iile nu au fost aşa cum sunt acum: se numeau cămăşoaie şi erau întregi, acopereau corpul de sus până jos. Acum iile sunt până în talie, scurte. Aşa le ştim noi. Din cele mai vechi timpuri, femeile şi-au făcut ele singure haine în casă. Pentru a avea ceva cât mai frumos într-o zi de sărbătoare (duminica sau la sărbătorile de peste an precum Paştele sau Crăciunul), s-au inventat cămăşi cusute cât mai frumos: lucrate în casă, de mână (nu aveau maşini de cusut). Existau materiale extraordinar de bune: lucrau din cânepă, in, bumbac. Şi aşa au ieşit acele minunăţii create de mâna femeilor noastre.
Cămaşa cu altiţă a fascinat de-a lungul timpului nu doar oamenii de rând, ci şi personalităţi remarcante. Fascinată de frumuseţea portului tradiţional, regina Maria a fost una dintre marile promotoare ale portului tradiţional românesc, pe care l-a iubit şi l-a purtat cu eleganţă. Datorită ei, cămaşa românească a devenit un etalon vestimentar în rândul femeilor din aristocraţia românească.
Rodica Tulbure: De ce ţinea cont creatorul în momentul în care se punea să facă această cămaşă de sărbătoare?
Emilia Gavriş: De împrejurarea în care era făcută. Era un anumit tip de ii pentru ceremonii, un alt tip de ii pentru munca câmpului. Încă-mi aduc bine aminte că la fân, fetele mergeau îmbrăcate în ie. La fel şi în şezători. Modelele diferă de la o zonă la alta, pot fi florale sau geometrice. Există foarte multe tipuri de ii: există ia cu altiţă. Altiţa nu e altceva decât partea de sus a mânecii cămăşii, brodată foarte mult. Există în zona noastră un tip de ie care e specifică zonei Răchiţele-Mărgău, care se numeşte ia cu trăsură peste cot. În Bihor predomină albastrul şi roşul, în Apuseni predomină albul şi negrul, iar în zona de câmpie negrul, galbenul.
Rodica Tulbure: De unde vine pasiunea pentru tradiţie, pentru portul popular românesc?
Emilia Gavriş: Din familie. În copilărie am învăţat să ţes, să torc, să lucrez cânepa, că aşa era la ţară. Încet-încet am ajuns la broderia spartă, după aceea la ie. Prima ie am realizat-o la 14 ani, îmi amintesc exact că era cu negru şi cu roşu şi era dintr-o pânză foarte subţire, din borangic.
Rodica Tulbure: În ziua de astăzi predaţi această artă generaţiei tinere care-şi doreşte să ducă mai departe tradiţia.
Emilia Gavriş: Mi-aş dori foarte mult să nu dispară.
Rodica Tulbure: Un creator de costume populare şi de ii cum va sărbători ziua iei?
Emilia Gavriş: Îmbrăcată în ie!
Drumul iei nu se opreşte aici. Cămaşa cu altiţă a fost şi este o sursă de inspiraţie şi pentru mari creatori de modă ai zilelor noastre.
Rodica Tulbure / Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
