Gabor Reisz
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 6 iunie 2019, 09:38 / actualizat: 8 iunie 2019, 14:22
… și am crezut că la final ea moare …
…băi, cum naiba să te încurci cu o elevă? …
…serios acuma, finalul mi s-a parut foarte tras de păr …
Despre filme e vorba peste tot și impresiile astea, poveștile, disputele de după îmi par ca niște lampioane colorate, care circulă vesele și ajung te miri pe unde.
Și eu de la un film am ieșit, cel mai fain pe care l-am văzut până acum la TIFF-ul de anul acesta.
Versuri pocite este unguresc și a fost regizat de Gabor Reisz, care joacă și rolul principal.
Facem cunoștință cu Tamás. Are 33 de ani și inima zdrobită. Se întoarce acasă pentru că iubita lui, Ana, aflată la Paris cu o bursă, tocmai l-a părăsit.
Și în vreme ce e ocupat să-și plângă de milă, Tamás se întoarce înapoi în timp, în copilărie. A căutat mereu miracole, iubiri perfecte, a avut vise și planuri îndrăznețe. Ce s-a ales de ele? Ce părere ar avea despre adultul de azi copilul care era la 8, 14 sau 17 ani?
O părere foarte proastă, crede Tamás, obsedat să descopere în trecut momentul în care a greșit, în care a luat-o pe un drum care l-a îndepărtat de ce visa să facă atunci când va fi om mare.
Aceste întoarceri în timp sunt și excelente descrieri ale Ungariei din anii 80 și 90. Este o bună ocazie să constați că avem foarte multe în comun noi, cei din Europa de Est.
Ungaria anilor 80 seamănă mult cu România aceleiași perioade: casele sunt mobilate cam la fel, relația părinți-copii și profesori-elevi e asemănătoare. Profesorii sunt excesiv de autoritari, părinții excesiv de grijulii.
Și anii 90 seamănă, atmosfera sălbatică în care doar cei puternici rezistă, șpagă în spitale și un capitalism nereglementat, care te îndeamnă doar la consum.
Referințe multiple pe care un est-european la princepe imediat: Stalin, Brejnev, excursii în fosta Iugoslavie.
Trecutul și prezentul alternează firesc, tonul este proaspăt și alert, dar ce impresionează cel mai tare este sinceritatea confesiunii.
Tamás își expune vulnerabilitatea și conturează imaginea unei masculinități șovăitoare, dar atât de convingătoare pentru că este profund umană.
Nu poți avea un viitor dacă nu îți înțelegi trecutul, dar ce ușurare când scormonirea asta în copilărie te face să constați că ai o mamă care s-a dat peste cap ca să-ți învețe limbajul pe care l-ai inventat în copilărie și un tată care ar face orice pentru tine, inclusiv să se lase arestat de poliția franceză.
Suntem așa de ocupați să căutăm și să așteptăm miracole fără să ne dăm seama că avem parte de ele la fiecare pas.
Foto: Kolosvari Radio/ Tiff
Doina Borgovan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Din programul zilei de vineri, 26 aprilie, vă recomandăm lansarea volumului ”Jurnale elvețiene”, al Ioanei Bot, președinte de onoare al...
De la ora 10:30 Editura Ecou transilvan ne invită la lansarea volumelor de nuvele Chipul (volumul 11) și Călătoria (volumul 12) ale prozatorului...
Este vorba de povestea suprarealistă a lui Lewis Carroll, „Alice în Țara Minunilor”, montată de regizorul ungar Zsótér Sándor. ...
Lungmetrajul „Trei kilometri până la capătul lumii”, regizat de Emanuel Pârvu, și documentarul „Nasty”, despre viața...