De ce are şvaiţerul găuri?
Articol editat de cristina.rusu, 11 mai 2019, 06:00 / actualizat: 16 mai 2019, 9:35
Contrar a ceea ce li se spune uneori copiilor, găurile din şvaiţer nu sunt produse de şoricei care-şi fac drum printr-o roată uriaşă de caşcaval. Explicaţia pentru găurile caşcavalului elveţian este una mult mai ştiinţifică (şi poate mai puţin jucăuşă).
Şvaiţerul îşi datorează gustul bun diverselor bacterii care ajută la transformarea laptelui în brânză. Toate brânzeturile conţin bacterii producătoare de acid lactic, care este indispensabil pentru a obţine un produs nu doar comestibil, ci şi delicios! Nu toate bacteriile sunt însă la fel. La prepararea şvaiţerului, trei tipuri de bacterii sunt amestecate cu laptele de vacă înainte ca acesta să fermenteze şi rezultatul să fie pus în formele pentru brânză.
Găurile se produc în etapa în care şvaiţerul este lăsat la maturat. Atunci bacteriile încep să-şi facă treaba! După cum am spus, toate produc acid lactic, dar unele dintre bacterii îl şi consumă, eliberând în jur dioxid de carbon.
Dioxidul de carbon din brânză nu dispare pur şi simplu. Se adună în mici bule, buzunare cu aer care sunt de fapt găurile din caşcavalul elveţian. Producătorii de brânzeturi pot controla mărimea găurilor prin reglarea acidităţii, a temperaturii şi a timpului de maturare.
Găurile au creat însă şi probleme producătorilor: în 2000, în Statele Unite a fost adoptată o lege care să restricţioneze mărimea găurilor din şvaiţer.
Paradoxul şvaiţerului:
Cu cât este mai mult şvaiţer, cu atât mai multe găuri sunt în brânză;
Cu cât mai multe găuri, cu atât mai puţină brânză;
Deci cu cât mai multă brânză, cu atât mai puţină brânză!
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
