Obiceiuri și tradiții în Joia Mare
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 25 aprilie 2019, 15:38
Joia Mare. O zi cu semnificații deosebite în calendarul creștin, dar și în cel popular. Joia Mare mai este cunoscută sub numele de Joia Patimilor și marchează începutul Suferințelor Mântuitorului. În biserici, în dimineața acestei zile se face spălarea picioarelor, iar spre seară, Denia Celor 12 Evanghelii. În județul Bihor, există numeroase tradiții și obiceiuri populare legate de această zi.
Aceasta înlocuiește clopotele până la Învierea lui Isus. Dincolo de faptul că toaca cheamă credincioșii la biserică, există credința că toaca purifică spațiul și alungă spiritele rele. În multe sate din județ, există concursuri de bătut toaca și începe împistrirea ouălor de Paști, cu motive religioase, zoomorfe sau florale, desenate pe coaja ouălor, cu ceară de albine încălzită și scursă prin instrumentul denumit, aici, la Drăgoteni, bunăoară, bizarcă. După care se colorează, cu precădere, în roșu. Un obicei, aparent ciudat, este cel din localitatea Rieni, când adolescenții îndepărtează din cuibarele păsărilor domestice ouăle clocite care nu au nicio perspectivă de a ecloza, în ideea expurgării morții. Rituri des întâlnite în această perioadă, de purificare a spațiului. Potrivit altor credințe, în Joia Mare se deschid cerul și mormintele pentru ca sufletele morților să petreacă cu cei vii sărbătorile de Paște până la Înălțarea Domnului, a spus etnograful Crăciun Parasca.
Focuri
Potrivit acestuia, la Vașcău, se aprind focuri, existând credința că la foc vin sufletele celor din lumea de dincolo să se încălzească.
Pe dealurile de la Șuști, Câmpani, Fânațe și în vatra satelor amintite, inclusiv la Săliște de Vașcău, după Denia celor 12 Evanghelii se aprind focuri, se rostogolesc roți în flăcări, însoțite de pocnitori de diverse calibre, improvizate de tineri pentru a purifica spațiul de spiritele rele, pentru a saluta trecerea de la sezonul rece la cel cald, de primăvară sau de vară, pentru a saluta vitoria luminii solare asupra întunericului, a mai adăugat Crăciun Parasca.
În Vinerea Sfântă, credincioșii ortodocși și greco-catolici sunt chemați la post și abstinență. În această zi nu se celebrează Sfânta Liturghie, ci doar Vecernia și Orele Împărătești. Seara, credincioșii sunt așteptați să ia parte la Prohodul Domnului.
Sâmbătă noaptea, credincioșii vor participa la Slujba de Înviere a Domnului Isus Cristos.
De ziua Învierii, să ne luminăm cu prăznuirea și unul pe altul să ne îmbrățișăm. Sărbătoarea Paștilor ne cheamă la o învățătură neprețuită: să nu ne descurajăm niciodată, să nu cădem în frică și disperare, deoarece Domnul se îngrijește întotdeauna să rostogolească piatra încercărilor vieții noastre, spre a putea ajunge noi la bucuria cea mai profundă. El este Cel care dă la o parte piatra care ne ține prizonierii slăbiciunii firii noastre prea-omenești, dăruindu-ne, iar și iar, bucuria Învierii, a transmis în Scrisoarea sa Pastorală PSS Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea.
Foto: arhivă Radio Cluj
Crina Dobocan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
