Un interviu cu procuror Ilie Narița, Procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 12 decembrie 2018, 13:19
Un interviu cu procuror Ilie Narița, Procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia
Într-un studiu laborios care analizează măsura valorizării principiilor fundamentale de către noua legislație și de către judecătorul constituțional, procurorul pune în discuție impactul asupra jurisprudenței, a deciziilor așa numitelor decizii de dezincriminare hotărâte de Curtea Constituțională.
În esență, studiul afirmă că excepția de neconstituționalitate, care constată că reglementările unei infracțiuni este neconstituțională are drept consecință practică dezincriminarea faptei, dar nu numai cu consecințe viitoare, așa cum afirmă Constituția, ci cu consecințe retroactive, în sensul că reglementarea neconstituțională trebuie considerată că nu a existat niciodată, fiind absolut ineficientă juridic.
Concret: orice persoană condamnată în baza textului declarat neconstituțional este îndreptățită să obțină într-o procedură judiciară achitarea sa, chiar dacă condamnarea este definitivă.
Reporter: Domnule procuror, în mediile juridice s-a iscat o controversă asupra unei teme publicate de dumneavoastră în legătură cu aplicarea concretă a deciziilor Curții Constituționale.
Ilie Narița: N-am perceput dimensiunile acestei controverse, dar cu siguranță că cei care au lecturat tema mea și-au pus anumite probleme în legătură cu esența problemei. Aduc în discuție o temă inedită, dar nu știu dacă voi găsi deschidere sau se va manifesta reticență.
Reporter: Puteți prezenta tema succint?
Ilie Narița: Pe scurt : am pus în discuție impactul deciziilor Curții Constituționale, așa zisele decizii de dezincriminare care sunt de fapt, decizii de dată recentă și nici nu sunt prea multe; încerc să fac o prezentare în ordine cronologică – ele vizează: infracțiunea de insultă, după care urmează o decizie în legătură cu dezincriminarea unei infracțiuni din cele reglementate în materia evaziunii fiscale și o dezincriminare parțială a abuzului în serviciu. Noutatea pe care o aduc în discuție este aceea de a face deosebirea fundamentală care, în opinia mea, există între dezincriminarea hotărâtă legislativ, deci cea care este în atributul Parlamentului României și dezincriminarea care este rezultatul admiterii unei excepții de neconstituționalitate. Spun eu că este o deosebire esențială și radicală, atât de conținut, dar mai ales de efecte. Succint, o dezincriminare legislativă intervine atunci când legiuitorul consideră că acele condiții economice, sociale, materiale, politice care au determinat o anumită legiferare și, în concret o anumită incriminare, au dispărut, atunci legiuitorul hotărăște abrogarea unui text. Aceasta înseamnă că, din momentul abrogării, acel text nu mai produce efecte, deci infracțiunea nu există. În aceste condiții nimeni nu va fi condamnat pentru acțiunea ilicită care până atunci era incriminată.
Ce se întâmplă în cazul dezincriminărilor care rezultă din adoptarea unei decizii de neconstituționalitate: o decizie care vizează un text infracțional, respectiv o definiție a infracțiunii? Susținătorii unei opinii afirmă că, există o prezumție de constituționalitate care face ca legea declarată neconstituțională, infracțiunea considerată neconstituțională prin reglementarea ei, să funcționeze și să se aplice până în momentul în care se admite excepția, după care nu se va mai aplica celor care săvârșesc acea infracțiune în viitor. Eu sunt de altă părere și spun că o asemenea abordare nu poate fi primită decât cu prețul încălcării altor principii constituționale. Acea prezumție de constituționalitate este o sintagmă născocită de constituționaliști și de diferiți autori care încearcă să salveze textul declarat neconstituțional; este o prezumție ca oricare alta și dacă o prezumție este răsturnată, ar fi normal să se revină la starea inițială. Concret, dacă o lege este neconstituțională azi, nu poate fi neconstituțională ieri. Mai concret: dacă într-un dosar în care doi inculpați sunt trimiși în calitate de coautori pentru aceeași infracțiune și datorită ritmului diferit în care se derulează procesul fiecăruia, unul se judecă astăzi, hotărârea lui de condamnare rămâne definitivă, iar celălalt se judecă după o zi și apelează la excepția de neconstituționalitate, pe care o câștigă, înseamnă că unul rămâne condamnat pentru acea infracțiune și unul este achitat, ca urmare a demersului său în fața judecătorilor. În acest caz, nu vreau să dezvolt mult tema, dar avem de a face cu o grosolană încălcare a altor principii de drept; în primul rând egalitatea în fața legii, ca să nu mai spun de discriminare sau alte principii care pot fi discutate.
Aceasta este tema pe care o pun în discuție și s-ar putea ca unii dintre practicieni să accepte acest punct de vedere; sintetic spun că o infracțiune care a fost dezincriminată prin decizie de neconstituționalitate, înseamnă că nu a avut niciodată o constanță juridică, așa cum spunea regretatul și reputatul profesor Deleanu, a fost virusată de la început, a fost atinsă de fisura de neconstituționalitate și ca urmare, ea trebuie să fie considerată că n-a existat niciodată.
Reporter: Domnule procuror general, perseverează Curtea Constituțională în demersul său?
Ilie Narița: Da, din acest punct de vedere, pentru că am omis încă o problemă de efect a acestor decizii și anume că, o decizie a Curții Constituționale funcționează întocmai ca o lege, ea are forța legii, așadar se pot face distincți pe care practicienii le cunosc foarte bine, dar în esență decizia Curții Constituționale echivalează cu forța unei legi și, în consecință, există o reglementare constituțională care spune că judecătorii sau sistemul judiciar, în ansamblul lui, este obligat să aplice deciziile Curții.
Din această perspectivă, aș semnala apariția unei decizii recente în legătura cu prescripția; rezolvă o problemă legată de efectul întreruperilor de prescripție ce ar duce la delimitarea care se face între prescripția generală și prescripția specială. Personal am afirmat că în urma acestei decizii dispare orice caz de întrerupere a cursului prescripției. Pe cale de consecință, textele care prevăd reglementări în materie de prescripție specială au devenit lipsite de efect, aceasta înseamnă că, pentru orice tip de răspundere penală s-ar aplica, exclusiv, termenele de prescripție generală. Sunt încurajat în demersul meu, pe care l-am afirmat în mediul meu profesional, de faptul că, această opinie a fost confirmată de o decizie recentă a Curții de Apel Cluj Napoca, care consacră acest punct de vedere; în esență se afirmă că nu mai avem prescripții speciale.
Reporter: Care ar fi alte percepții ale procurorului general Ilie Narița despre funcționarea sistemului?
Ilie Narița: Îmi ridicați o minge la fileu, în sensul că, am participat la o lansare de carte în care se discuta de unificarea practicii judiciare și am spus colegului care a lansat cartea pe tema aceasta, că aș fi un adversar al unificării în măsura în care ar limita puterea creatoare a magistratului. Sunt cel care spune că magistratul nu va putea fi înlocuit niciodată de calculator. Dezamăgirea mea se referă la această comoditate a magistraților, în sensul că, se duc pe căi bătătorite și o fac, probabil, din comoditate, din teama de critică, ori, de ce să nu o spun, există și varianta că ai putea răspunde într-o anumită manieră, disciplinar, dacă ești prea inventiv în materie de drept. Dar, nu trebuie să rămânem resemnați în fața arbitrarului și în fața unor decizii care nu au tangență cu tradițiile dreptului românesc, cu știința de carte, cu soluțiile excepționale pe care le-au pronunțat înaintașii noștri.
Cezar Firu
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
La București, Camera Deputaților a adoptat în calitate de for decizional un proiect legislativ privind modificarea legislației penale, prin care...
Senatorii din comisia juridică au dat raport favorabil unui proiect de modificare a Codului Penal în ceea ce priveşte redefinirea pornografiei...
Zeci de arme deținute ilegal, muniție și trofee de vânătoare au fost confiscate de polițiștii din Bistrița-Năsăud, în cadrul operațiunii...
O amplă rețea de trafic de droguri de risc, care alimenta consumatorii din județele Bistrița-Năsăud și Cluj, a fost destructurată de...