Sezonul României la Centrul Pompidou
Articol editat de cristina.rusu, 28 noiembrie 2018, 14:15
Marți, 27 noiembrie, la Centrul Pompidou s-au inaugurat o serie de expoziții.
MATISSE-PALLADY „În jurul bluzei românești”, doi artiști sub cenzură
Prieteni de multă vreme, încă din timpul formării lor în atelierul lui Gustave Moreau, Matisse și Pallady au păstrat legătura și au continuat să își scrie de-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial, până la reîntoarcerea în țară a artistului român pentru a-și organiza expoziția retroactivă la Ateneul român (2 – 30 mai 1940).
Pallady nu va mai putea obține viza de ieșire din țară. Matisse îl încurajează să reziste și să continue să lucreze, iar în această perioadă pictează „La Blouse roumaine” (Bluza românească) și „La Dormeuse” (Visul).
Matisse îi trimite lui Pallady schițele reprezentând diversele etape ale realizării picturii sale, ca și portretele pe care i le face prietenului său român. La rândul său, Pallady realizează un portret al lui Matisse, mai multe autoportrete și picturi, urmând sfatul prietenului său francez. Expoziția va prezenta, deci, operele ambilor artiști prieteni realizate în această perioadă, scrisorile ilustrate, păstrate în arhivele Matisse, ca și la Biblioteca Națională a României și, nu în ultimul rând, fotografii reprezentând demersul lui Matisse.
Curator Doina Lemny (muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă)
MIHAI OLOS – ATELIER BRÂNCUȘI
În colaborare cu Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), București.
Creator prolific, sculptor, pictor, desenator neobosit, arhitect vizionar, poet și artist carismatic, Mihai Olos (1940 – 2015) rămâne una dintre figurile remarcabile din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. Asimilând moștenirea lăsată de Brâncuși, va ști să conceapă un univers al unor forme și concepte ce comprimă logica imuabilă a elementelor tradiționale specifice spațiului din regiunea sa natală, Maramureș, și o proiectează în construcții moderne, ce integrează lecția constructivistă și cinetică.
Structură esențială a vocabularului său, modulul geometric complex devine semn încărcat de o matrice universală, înmulțită la infinit și capabilă să înglobeze lumea înconjurătoare într-un veritabil „Olospolis”. Printr-o întreagă instalație dedicată, această expoziție revine asupra energiilor pline de forță conținute în formele și semnele esențiale, într-un mod savant concepute de un artist complet.
Curatori Doina Lemny (muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă modernă), Mica Gherghescu (Consilier servicii de cercetare, Biblioteca Kandinsky) și Călin Dan (Director MNAC, București).
ANDREI CĂDERE – PAS CU PAS
O expoziție cu un caracter inedit ce sugerează personalitatea lui Andrei Cădere (1934-1978). Proiectul acestui artist nomad invită la o plimbare printre colecții. Român, născut la Varșovia, Cădere se va stabili în 1967 la Paris, unde va avea o întâlnire importantă cu Isidore Isou, urmată de cea cu avangarda pariziană a momentului (Le Gac, Boltanski, Sarkis…).
În 1972, elaborează prima sa Bară din lemn rotunjit, baston de pelerin, pictat în culori vii, după o combinație minimalistă unică, pe care îl poartă cu sine peste tot în peregrinările sale, inventând, în trecere, un nou tip de expoziție și de intervenție artistică. Operele lui Cădere vor fi dispersate în parcursul permanent al colecțiilor, discrete, dar omniprezente.
Curator Frédéric Paul (Muzeograf la Muzeul Naţional de Artă Modernă)
GHERASIM LUCA – HÉROS-LIMITE
Născut în România, într-un mediu evreiesc, Gherasim Luca (1919-1994) intră în contact cu limba germană și cea franceză în anii 30. Îl întâlnește pe Victor Brauner, care îl apropie de suprarealiști. Părăsește definitiv România pentru a se stabili la Paris, în 1952, unde trăiește cu statutul precar de apatrid.
Gherasim Luca este considerat unul dintre cei mai mari poeți ai secolului al XX-lea, dar creează și o operă plastică, mai ales prin seria Cubomanii, creații regândite prin deconstruirea operelor majore din istoria artei (Holbein, Piero della Francesca, Zurbaran, Ingres…).
Curator Mica Gherghescu (Consilier servicii de cercetare, Biblioteca Kandinsky)
CIPRIAN MUREȘAN ȘI SERBAN SAVU – L’ ENTRETIEN INFINI
Ciprian Mureșan (născut în 1977) și Șerban Savu (născut în 1978) și-au terminat studiile în 2001 la Universitatea de Artă și Design Cluj. Îi leagă o prietenie solidă și încă împart în Cluj același atelier. De altfel, în ciuda aparențelor, operele lor prezintă multe puncte comune. Primul tinde să compileze istoria artei într-un indescifrabil palimpsest.
Cel de-al doilea surprinde prin sursele sale de inspirație care se întrepătrund de la realismul socialist până la pictura religioasă. Amândoi scrutează mediul în care trăiesc zi de zi cu o precizie de astronom. Prezentarea lor împreună va arunca o lumină asupra contrastelor și afinităților lor.
Curator Frédéric Paul (Muzeograf la Muzeul Naţional de Artă Modernă)
ADRIAN GHENIE – THE DARWIN ROOM, 2013-2014
Figură majoră a școlii de la Cluj, Adrian Ghenie (născut în 1977) este pictor și arheolog al picturii. Sursele sale de inspirație sunt marea istorie a artei, dar și istoria recentă, pe ai cărei funești protagoniști, precum Hitler și Ceausescu, îi pune în scenă alături de mari figuri intelectuale, așa cum sunt Freud și Darwin.
Muzeului Național de Artă Modernă i-a fost donat în 2014 un important tablou semnat de Ghenie (Pie Fight Interior 11, 2014), extrem de reprezentativ pentru stilul său expresionist și pentru tehnica sa sofisticată, caracterizată de colaje, suprapuneri și glisarea culorii.
Artistul oferă astăzi o instalație ce pleacă de la tabloul lui Rembrandt expus la Louvre: „Filosof meditând”, 1632. Cele două opere vor intra și rămâne într-un veșnic dialog la Centre Pompidou.
Curator Bernard Blistène (Director Muzeul Naţional de Artă Modernă)
PONCTOATIONS
Colecțiile Muzeului sunt străbătute și impregnate de prezența românească: Brâncuși, Tzara, Brauner, Lotar, Herold, sau Janco. Dar și artiștii contemporani au îmbogățit recent această panoramă: Mircea Cantor, Adrian Ghenie, Victor Man, Ciprian Mureșan, dintre cei din generația tânără, ca și Bratescu, Brudascu, Grigorescu, din generațiile mai vechi, dacă e să enumerăm doar câteva nume. Expunerea permanentă a acestor colecții reflectă prezența lor determinată.
Curator Nicolas Liucci-Goutnikov (Muzeograf la Muzeul Naţional de Artă Modernă)
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
