„100 de cărţi la 100 de ani de la Marea Unire”, un proiect inițiat de editura Școala Ardeleană
Articol editat de Andrei Cretoiu, 2 noiembrie 2018, 18:00
Cel mai important moment din istoria românilor rămâne data de 1 Decembrie 1918, a declarat vineri, 2 noiembrie, la Cluj istoricul Liviu Maior, cu ocazia lansării cărţii sale „De la Marele Război la România întregită”.
Momentul 1 Decembrie a avut loc într-un context complicat, iar presiunea maselor a avut un rol important, a explicat istoricul:
Totuși, cum s-a ajuns la hotărârile de la Alba Iulia? A fost o mare dezbatere cu o zi înainte de 1 decembrie, după care s-a adoptat programul, și care nu a fost o discuție de partid; galeriile de la Casina Română erau pline de femei și de studenți care, în momentul receptării unei atitudini din rândul politicienilor care erau contrare intereselor lor, reacționau. Și au reușit să-i pună la punct și să adopte una dintre cele mai democratice hotărâri din Europa Centrală și de Răsărit, pentru că ea poartă amprenta principiului wilsonian: democrație împotriva autocrației. (istoricul Liviu Maior)
Tot la Muzeul Etnografic al Transilvaniei s-a lansat astăzi şi o lucrare dedicată lui Ştefan cel Mare, numit de occidentali, în evul mediu, rege al Daciei. Autorul ei e istoricul clujean Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române:
Cartea Re de Dacia este o ilustrare a rolului european pe care l-au jucat românii și cu precădere Moldova lui Ștefan cel Mare, la sfârșitul secolului al 15-lea, când marele voievod era numit, în același timp, domn al Țării Românești și guvernator al Transilvaniei, iar cancelariile occidentale au găsit cu cale să-l cheme, într-o împrejurare extraordinară a istoriei, prin 1489, rege al Daciei, al unei Dacii care reînvia o tradiție antică – e vorba de Dacia Romană în primul rând și de tradiția noastră romană. Ceea ce coboară cu 100 de ani, cel puțin, idee de Dacia pe care au reînviat-o și Mihai Viteazul și principii maghiari ai Transilvaniei, la sfârșitul secolului următor, al 16-lea.
Pune în lumină cartea, rezultatele Conciliului de la Ferrara-Florența, prin care cele două jumătăți ale Europei, Europa catolică și occidentală și Europa răsăriteană și ortodoxă bizantină, s-au pus împreună ca să reziste marelui asalt al Semilunii asupra Europei, pentru conservarea valorilor europene, acre erau, deopotrivă, ale clasicismului greco-roman, deci veneau demult, dar erau și ale creștinismului european, pentru că se apăra, în fond, republica creștină. Cartea vorbește despre valori românești, dar mai mult despre valori umaniste și europene. (Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române)
Cele două lucrări fac parte din proiectul „100 de cărţi la 100 de ani de la Marea Unire”, iniţiat de editura clujeană Şcoala Ardeleană.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
