Chiar şi astronauţii au câte unul! Povestea briceagului elveţian
Briceagul elveţian se poate lăuda cu strămoşi onorabili. Printre exponatele de la muzeul FitzWilliam din Cambridge găsim un instrument ce provine de pe vremea Imperiului Roman, ce conţine o lamă, o scobitoare, o lingură şi o furculiţă cu 3 dinţi. Obiectul multifuncţional a fost construit din fier şi argint, cel mai probabil cândva prin secolul al III-lea.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 10 septembrie 2018, 06:00 / actualizat: 10 septembrie 2018, 8:11
Primul briceag modern a fost creat de inventatorul Karl Elsener, în 1889. Instrumentul original, ce urma să fie de folos armatei, conţinea o lamă mare, o şurubelniţă, un desfăcător de conserve şi un mini-perforator. Artizanul elveţian şi-a construit opera în atelierul său din Ibach. Scopul era ca soldatul să poată demonta puşca de tip nou pusă la dispoziţia armatei elveţiene, dar şi să deschidă conservele (considerate o inovaţie în acel moment).
Karl Elsener
La sfârşitul secolului al XIX-lea însă, nicio fabrică din Elveţia nu-şi putea asuma producţia în masă a noii invenţii. Primele 15000 de bucăţi au fost realizate aşadar în localitatea Solingen, din Germania. Instrumentele, ce aveau un mâner din stejar întunecat, au coborât de pe benzile de asamblare în octombrie 1891.
Inventatorul Karl Elsener nu privea cu ochi buni ca bricegele să fie fabricate în străinătate. Mai ales că instrumentele, decorate cu stema Elveţiei, au început să fie produse şi pe cont propriu de către fabricanţii germani. Aşadar, după primele comenzi, Elsener s-a comportat ca un bun patriot şi a decis să se ocupe el însuşi de producţie, modificând uşor mecanismul iniţial.
Modelul nou a apărut în 1896. Pentru prima oară mecanismul conţinea arcuri, pentru a ţine laolaltă diferitele componente. Această inovaţie a permis ca noul briceag să aibă de două ori mai multe funcţii. În curând, instrumentul creat de Elsener a devenit o piesă obligatorie în echipamentul unui soldat elveţian. Dar a existat şi o altă versiune, strict pentru ofiţeri, care cuprindea, pe lângă funcţiile de bază, un tirbuşon şi o lamă mai mică. Din 1921, părţile componente sunt fabricate din oţel inoxidabil, o inovaţie care a sporit rezistenţa faimoaselor bricege.
Briceagul este considerat azi un simbol al Elveţiei. Renumele pe plan internaţional şi l-a căpătat în 1945, când soldaţii americani au început să cumpere acest instrument şi să-l folosească pe scară largă. Mai târziu, briceagul a devenit preferatul turiştilor, care au astfel impresia că, luând unul acasă, păstrează şi o bucăţică din ţara din Alpi.
Stagiul militar este obligatoriu în Elveţia pentru toţi bărbaţii între 17 şi 32 de ani. Când intră în rândurile armatei, fiecare elveţian primeşte un briceag echipat cu 4 funcţii de bază.
Astăzi se găsesc pe piaţă peste 100 de modele ale faimosului briceag. Funcţiile sale sunt cât se poate de variate: busolă, cleşte, lupă, şurubelniţă sau Mp3 Player. Instrumentul face parte din echipamentul alpiniştilor care urcă pe muntele Everest, dar şi cei de la NASA le furnizează astronauţilor câte-un exemplar.
Briceagul era folosit de Fidel Castro pentru a tăia capătul trabucului, dar era prezent şi în buzunarul fostului preşedinte american George Bush.
Fidel Castro
Obiectul multifuncţional a beneficiat şi de o expoziţie la Muzeul de Artă Modernă din New York, fiind plasat printre creaţiile în cazul cărora aspectul exterior a depăşit scopul pentru care au fost produse.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
