Prima pagină » Știri » Social » Povestiri dintr-o istorie trăită! Gavrilă Bîrluț, un veteran de-o vârstă cu țara, a împlinit 101 ani!

Povestiri dintr-o istorie trăită! Gavrilă Bîrluț, un veteran de-o vârstă cu țara, a împlinit 101 ani!

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 6 aprilie 2018, 16:53 / actualizat: 12 aprilie 2018, 13:02

Aproape de capătul lumii, printre munți și peste văi, cu peisaje de basm și o liniște tulburată doar de ciripitul păsărelelor și de susurul apei, am ajuns acasă, în colțul de rai, al veteranului Gavrilă Bîrluț.

Aici, parcă timpul s-a oprit, oamenii își desfășoară munca în gospodărie într-un ritm firesc, normal. Împreună cu elevi și cadre din Colegiul Național Militar ,,Mihai Viteazul” precum, elev Miruna Coman, elev Matias Breaz, plutonier adjutant Ioan Mihu, plutonier adjutant Arthur Bodea, sergent Georgiana Moldovan, referent Daniela Filimon și Petruța Pop, șeful Cercului Militar Alba Iulia, am pornit pe drumul regăsirii rădăcinilor și recunoașterii istoriei povestite de cei care au trăit-o: veteranii de război.

Urcând 4 kilometri spre Satul Geogel, comuna Ponor din județul Alba, am fost însoțiți de părintele paroh, preot Ionuț Desrobitu. Acasă la veteran este sărbătoare. Curtea era măturată, casa aranjată, covoarele țesute scoase la lumină și aranjate frumos pe prispa casei, în semn de mare prețuire pentru dorința noastră de a ne arăta recunoștința. Baciul Gavrilă ne-a întâmpinat în curte, cu privirea ageră, sprijinit în bâtă și cu mare emoție. Am asistat cu toții la Te Deum apoi, alături de tortul aniversar și diploma de onoare semnată de comandantul Garnizoanei Alba Iulia, colonel Marcel Domșa, i-am cântat cu toții ”La mulți ani!”.

Astăzi, 6 aprilie 2018, în Vinerea Mare, veteranul de război Gavrilă Bîrluț a împlinit 101 ani și ne-a mărturisit că viața a trecut foarte repede. E văduv din anii 70. Baciul Gavrilă se află în grija familiei Ioan Bututoi, pentru că nu a avut copii. Amintirile de război sunt atât de vii, încât, parcă s-ar fi întâmplat ieri, ne-a mărturisit el. A fost pe front din 1939 până în 1945, la Cotul Donului și în Caucaz, ca șofer pe mașinile de luptă. În toți anii aceștia a avut mereu grijă de viața celorlalți: ,,Mereu i-am cruțat pe ceilalți și nu m-am socotit pe mine” și a fost recunoscător pentru fiecare zi binecuvântată de Cel de Sus.

Ziua începea și se termina cu rugăciunea de mulțumire pentru darul fiecărei clipe, pentru darul vieții.

Cu toate că trăiește parcă la capătul lumii, departe de stres și civilizație, baciul Gavrilă e informat cu tot ce se întâmplă în țară și suferă pentru faptul că tinerii aleg să plece în regăsirea unui trai mai bun, iar aici, acasă, rămâne un popor de bătrâni.

Baciule Gavrilă să ne trăiți și vă mulțumim pentru această istorie trăită!