Profesorul Klazinga, OCDE: Este important ca în România, oamenii să înţeleagă importanţa vaccinării

Articol editat de Andrei Cretoiu, 27 martie 2018, 14:43 / actualizat: 27 martie 2018, 16:57

În contextul discuțiilor despre reformarea sistemului de sănătate din România, indicatorii privind sistemele de sănătate pot reprezenta baza de plecare în dezvoltarea politicilor de sănătate.

În cele 35 de ţări membre ale Organizației pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică există 55 de indicatori de calitate în sănătate printre care rata de vaccinare a copiilor, cea de vaccinare antigripală la vârstnici, dar şi îngrijirea în cancer – screening, mortalitate și rata de supraviețuire după 5 ani. Am discutat cu Niek Klazinga este medic și profesor de medicină socială la Centrul Academic Medical al Universității din Amsterdam, din 1999. Din 2007 coordonează Grupul de Indicatori de Calitate din OECD, iar în prezent îmbină acest rol cu activitatea academică.

Interviu cu prof. dr. Niek Klazinga, coordonatorul Grupului de Indicatori de Calitate în Sănătate din cadrul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică. El a participat în martie 2018 la Bucureşti la Conferința Națională “Managementul calității în sănătate” – ediția a IV-a. Profesorul Klazinga a acordat acest interviu pentru Radio Cluj:

Reporter: Atunci când vorbim de calitatea sistemelor de sănătate în ţările dezvoltate, OCDE, organizaţie în care România nu este încă membră, ce criterii trebuie să avem în vedere, pentru că, aşa cum ştiți, România a avut multe victime din cauza lipsei vaccinării pentru boli sau epidemii grave.

Profesor Klazinga: E o bună întrebare, şi aceasta rămâne, de fapt definiţia calităţii sistemelor de sănătate într-o ţară. Aşa cum ştiți, eu reprezint Organizația pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, 35 de țări dezvoltate membre, iar România încearcă, în prezent, să devină membră. Răspunsul la întrebarea dvs. este legat de gradul de dezvoltare economică al unei ţări, deci dacă luăm cazul României, ea se află printre statele dezvoltate economic, cu un venit ridicat, dar dacă ne uităm la speranţa de viaţă în România, mai sunt încă lucruri de făcut pentru ca aceasta să se ridice.
Pentru că România este şi stat membru al Uniunii Europene. Ceea ce-am încercat să facem este să comparăm datele, inclusiv cele primite de la Eurostat sau de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi aici România mai are de îndeplinit anumite criterii pentru a-şi îmbunătăţi sistemul medical. Avem indicatori de calitate în sănătate de care OECD ţine cont şi vorbim de 55 de indicatori în 35 de ţări membre. În rapoartele OCDE calitatea are 3 componente: eficacitate, siguranţă şi concentrare pe persoană. Indicatorii sunt grupați în următoarele categorii: boli infecţioase – rata de vaccinare a copiilor, rata de vaccinare antigripală la vârstinici dar şi îngrijirea în cancer – screening, mortalitate şi rata de supraviețuire, după 5 ani. Și aici, România trebuie să vadă cum își poate îmbunătăţi sistemul de sănătate. Luând în considerare aceşti indicatori putem să avem o imagine completă. Supravieţuirea în cazul cancerului după cinci ani de la tratare reprezintă un indicator. M-am uitat peste cifrele pentru România, mai sunt încă multe de făcut în aceast caz. Prevenţia este foarte importantă şi e nevoie ca România să insiste. Un alt exemplu despre România, rămâne de văzut cât la sută din populaţia cu boli cronice: diabet, astm, boli de inimă sunt primite şi tratate în spital. Pentru că dacă sistemul de îngrijire primară (medici de familie) sau cel ambulator funcţionează bine, atunci nu mai este nevoie de internarea lor în spital. Şi rămâne de văzut atunci cât de mult România ar putea reduce numărul de cazuri cronice din spitale.

Reporter: Domnule profesor, interesant ce spuneţi şi nu mă pot abţine să nu compar cu alte state, mai ales când vine vorba de epidemii, cum este cea de gripă sezonieră, unde numărul celor care mor în Europa este mai mic ca în România, în rândul vârstnicilor. În sezonul acesta în România avem peste 100, cum aţi descrie o ţară cu un astfel de număr de cazuri în 2 luni?

Profesorul Klazinga: Statisticile pe care le facem sunt legate de numărul de persoane vaccinate. Şi aici este important de văzut dacă România are implementată infrastructura ca să vă asiguraţi că persoanele în vârstă sau cu boli cronice au fost vaccinate. Noi vom analiza dacă sistemul românesc de sănătate este capabil suficient să facă acest lucru. Aş spune că cifra este mare, dar e nevoie în acelaşi timp ca informaţia să ajungă la oameni şi anume că este important să se vaccineze. Sau cum să faceţi ca în conştiinţa publică să se înţeleagă importanţa vaccinării, astfel încât oamenii să solicite să se vaccineze.

Reporter: Şi când această conștiinţă civică în privinţa vaccinării nu funcţionează? Ce e de făcut? Aşa cum ştiţi avem o mortalitate ridicată cauzată de rujeolă, mulţi părinţi nu-şi vaccinează copiii în România, de exemplu. Cum ar putea fi îmbunătăţită?

Profesorul Klazinga: S-ar putea îmbunătăţi, dar să implementaţi obligativitatea vaccinării este imposibil, nu este o soluţie. Discuţia despre vaccinare diferă de la ţară la ţară. Dar, este important ca oamenii să înţeleagă de ce este importantă vaccinarea, ca oamenii să aibă încredere în sistemele de sănătate, că autorităţile care gestionează sistemul medical fac ceea ce trebuie pentru ei.

Niek Klazinga este medic și profesor de medicină socială la Centrul Academic Medical al Universității din Amsterdam, din 1999. Din 2007 coordonează Grupul de Indicatori de Calitate din OECD, iar în prezent îmbină acest rol cu activitatea academică. În ultimii 25 de ani, prof. Klazinga a coordonat diverse proiecte legate de calitate în sănătate în Olanda și în alte țări. Este președintele Asociației Olandeze de Sănătate Publică, consultant la Organizația Mondială a Sănătății. În 1996 a devenit doctor în medicină la Universitatea Erasmus din Rotterdam cu o teză în calitatea managementului medical. Între 1985 și 1999, prof. Klazinga a fost coordonator științific la Institutul Olandez pentru Îmbunătățirea Calității în Sănătate.

Niek-Klazinga

Candidatura României la OCDE

România şi-a reinoit candidatura la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în 2016 şi în 2017, după ce a încercat să devină membră a acestei importante organizaţii şi în anii trecuţi, începand din 2004. Pentru ca ţara noastră să fie acceptată trebuie să îndeplinească anumite criterii de aderare printre care şi performanţele sistemului de sănătate.

Cerasela Rădulescu

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.