Creştinii sărbătoresc în 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci – o zi care aminteşte de găsirea, în secolul al 4-lea, a lemnului crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Articol editat de Andrei Cretoiu, 14 septembrie 2017, 08:49 / actualizat: 17 septembrie 2017, 1:59
Creştinii sărbătoresc în 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci – o zi care aminteşte de găsirea, în secolul al 4-lea, a lemnului crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.
Istoric
Sărbătoarea aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: în ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu El. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfanta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce.
În uralele mulţimii, Macarie a înălţat Crucea Sfântă deasupra amvonului în Biserica Învierii din Ierusalim, în anul 335. După acest eveniment, în fiecare an, la 14 septembrie este prăznuită ziua Înălţării Sfintei Cruci, numită şi Făcătoare de Viaţă.
Sfânta Cruce a fost luată ca pradă de război de perşi în anul 614 şi a fost readusă la Ierusalim în anul 629 de împăratul bizantin Heraclius I, care a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Un an mai târziu, patriarhul Zaharia de Ierusalim a înălţat-o în faţa tuturor credincioşilor la 14 septembrie 630.
De atunci, ritualul scoaterii Crucii spre închinarea credincioşilor, are loc în fiecare an la data de 14 septembrie în toate lăcaşurile ortodoxe.
Sfânta și cinstita cruce are trei semnificații
1. Este obiect sfânt prin ceea ce a reprezentat pentru Iisus Hristos şi pentru noi: răscumpărarea noastră pentru a ne elibera din robia păcatului.
2. Este un simbol de închinăciune, pentru că prin acest semn noi, creştinii, ne identificăm până la marginile pământului, închinându-ne Sfintei Treimi.
3.Reprezintă Calea de urmat: Mântuitorul ne arată că puterea crucii ne ajută să trecem mai uşor peste necazurile vieţii de fiecare zi. În acest sens, Iisus Hristos ne-a spus „Cine vrea să mă urmeze să-şi ia crucea şi să se lepede de sine”.
Tradiţii şi obiceiuri de Ziua Crucii
Ziua Crucii este considerată data care vesteste sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. ADin această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep sa se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Tot acum, se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi sfinţite. Aceste plante se păstrează, apoi în casă, fiind folosite pentru vindecarea unor boli dar şi pentru farmecele de dragoste.
Se spune că busuiocul sfinţit de Ziua Crucii are puteri tămăduitoare: pus în apa păsărilor le fereşte pe acestea de diverse boli, le ajută pe fete să aibă un păr sănătos, dacă e pus în apa cu care acestea se spală iar dacă e agăţat la streşinele caselor, le fereşte de trăsnete.
Tot în această zi, în Bucovina se făceau ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
Redacţia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Luni, 21 septembrie, începând cu ora 14:30, Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu din Bistrița găzduiește evenimentul comemorativ...
Turneul național de pian Classic Unlimited revine în această toamnă cu o nouă călătorie muzicală prin România. În perioada 1...
Duminică, 20 septembrie, de la ora 20.05, radio Cluj și Teatrul Naţional Radiofonic prezintă piesa Pasărea albastră de Maurice Maeterlinck....
A 12-a ediții a Festivalului Internațional de Carte Transilvania se va desfășura la Cluj-Napoca, în perioada 23-27 septembrie. Cu tema...