Ascultă Radio România Cluj Live

Compania Kronospan se modernizează, locuitorii din Sebeş se tem pentru sănătatea lor

Localnicii din Sebeş se tem de posibilitatea construirii unei noi instalaţii de formadelhidă în apropierea oraşului.

Kronospan Sebes
Foto: Concluzii după incidentul de la Kronospan

Articol editat de Camelia Velțan, 13 iulie 2017, 06:00

Peste 100 de persoane au participat marţi seara, 11 iulie, la o dezbatere publică privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru divizia chimică a companiei Kronospan.

La întâlnire a participat şi primarul Sebeșului, Dorin Nistor:

Sunt elemente care trebuiesc clarificate inclusiv cele legate de instalații, inclusiv cele legate de proveniența ei și posibilele riscuri la care este expusă populația. Este normal să avem astfel de întrebări, să solicităm o poziție și să încercăm să monitorizăm aceste aspecte în continuare.

Am solicitat să fim informați, să ni se explice exact cum vor fi implementate anumite programe; spre exemplu, compania spune că va avea un program de conformare pentru starea de sănătate a populației pe o perioadă de 9 ani, cu o evaluare din 3 în 3 ani.

Este clar că am cerut explicații și dorim să fim informați de modul în care se va realiza și dorim să obținem aceste informații pentru a le putea face publice. (Dorin Nistor, primar Sebeș)

Solicitarea a fost depusă la Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba în ianuarie 2015, an în care mii de localnici au participat la o serie de proteste.

Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Mărioara Popescu:

Atmosfera a fost relativ tensionată, pentru că fiecare își susține punctul de vedere. Ce vreau să vă spun e că APM Alba nu a făcut altceva decât să respecte legea. (Mărioara Popescu, director executiv, APM)

Unii dintre localnici susţin că formaldehida ar fi cancerigenă şi ar provoca iritaţii ale căilor respiratorii.

În replică, reprezentanţii companiei spun că sunt ‘preocupaţi’ de calitatea aerului şi că instalaţia este ‘sigură’ şi ‘respectă cele mai bune tehnici existente în domeniu.

Directorul companiei, Oana Bodea:

Solicităm obținerea unei noi autorizații integrate de mediu pentru a mări capacitatea de producție de la 40 de mii de tone la 60 de mii de tone.

Prin punerea în funcțiune a unei noi instalații de formaldehidă, instalația existentă va fi oprită în momentul în care instalația nouă va ajunge la capacitatea maximă. Există mai multe sisteme de interblocare care asigură siguranța instalației, ea respectă în totalitate cele mai bune tehnici existente acum în domeniu, atât în ceea ce privește producția, tehnologia, cât și în ceea ce privește emisiile, deșeurile…

În același timp, este o instalație care a fost verificată și care a fost expertizată din punct de vedere tehnic de către cei de la ISCIR, în momentul în care a fost montată și în același timp când vom începe pas cu pas probele tehnologice vom face din nou testele cu ISCIR pentru a determina fiecare situație în ceea ce privește instalația.

Toate fabricile care sunt acum în Europa sunt aproape de zonele rezidențiale, am arătat imagini și am demonstrat că așa este în Germania, Anglia, Italia, Spania, Franța. (Oana Bodea, director companie)

La Sebeş funcţionează din 2004 o instalaţie de formaldehidă. În 2008, compania a fost amendată cu 80.000 de lei pentru că nu a anunţat autorităţile de mediu cu privire la un incident soldat cu depăşirea de două ori a valorii maxim admise la indicatorul formaldehidă.

 

Cezar Firu/Agerpres

 

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.

ONG-urile ies împreună într-o seară dedicată lor
Reportaje miercuri, 23 iulie 2025, 13:44

ONG-urile ies împreună într-o seară dedicată lor

Unde-s mulți, puterea crește, iar ONG-urile au nevoie de toată puterea pentru a-și îndeplini obiectivul major, acela de a face lumea măcar un...

ONG-urile ies împreună într-o seară dedicată lor
Părinți plecați, copii singuri!
Reportaje vineri, 18 iulie 2025, 08:28

Părinți plecați, copii singuri!

Aproape un sfert dintre copiii din România au trăit experienţa separării îndelungate de părinţii care au plecat la muncă în străinătate....

Părinți plecați, copii singuri!
Pe drum de poveste la Muntele Găina
Reportaje joi, 17 iulie 2025, 12:22

Pe drum de poveste la Muntele Găina

Tradiția reînvie pe Muntele Găina!   Târgul de Fete din acest an se va desfășura în 19 și 20 iulie. Sărbătoarea populară va aduna din...

Pe drum de poveste la Muntele Găina
Muzeul Păpușilor: artă, basm și tradiție
Reportaje marți, 15 iulie 2025, 15:50

Muzeul Păpușilor: artă, basm și tradiție

Prinți și prințese din spectacolele Teatrului de Păpuși „Puck”, precum și decoruri și elemente de scenografie pot fi admirate în această...

Muzeul Păpușilor: artă, basm și tradiție
Reportaje marți, 15 iulie 2025, 00:00

Scriitoarea norvegiană Kathrine Nedrejord: Literatura poate arăta lucruri care au nevoie să fie schimbate

S-a aflat la Cluj în luna mai Kathrine Nedrejord, scriitoare și dramaturgă norvegiană de origine sami, autoare de literatură pentru adulți,...

Scriitoarea norvegiană Kathrine Nedrejord: Literatura poate arăta lucruri care au nevoie să fie schimbate
Reportaje duminică, 13 iulie 2025, 00:00

EDUPASS – Pașaport pentru carieră, la Radio Cluj

Inițiat anul trecut de Fundația Părinți din România, EDUPASS – (Pașaport pentru carieră) este un proiect educațional inovator, dedicat...

EDUPASS – Pașaport pentru carieră, la Radio Cluj
Reportaje sâmbătă, 12 iulie 2025, 00:00

Scriitorul italian Alessandro Perissinotto: Încerc mereu să readuc la viață amintiri uitate

Alessandro Perissinotto (n. 1964, Torino, Italia) este scriitor și profesor universitar. A studiat literele după ce inițial absolvise un institut...

Scriitorul italian Alessandro Perissinotto: Încerc mereu să readuc la viață amintiri uitate
Reportaje joi, 10 iulie 2025, 12:17

Vara la Hoia: descoperă meșteșuguri de vacanță în Tabăra Etnografică 

În inima naturii, la marginea pădurii Hoia, ce mici pot să petreacă în această vacanță săptămâni de poveste, tradiție și bucurie în...

Vara la Hoia: descoperă meșteșuguri de vacanță în Tabăra Etnografică