Ia, cămaşa tradiţională românească a femeii
În conceperea iei, româncele au investit o parte din spiritul perfecţionist feminin, aspiraţiile lor spre frumuseţe, bunătate, fericire, iubire…
Articol editat de cristina.rusu, 24 iunie 2017, 10:00
Se spune că cea care se ocupa de lucrul iei era femeia care nu se putea mărita dacă nu ştia a ţese, a toarce sau a croi o cămaşă.
Cunoscută şi sub denumirea „cămaşa cu altiţă” (chenar), ia reprezintă mult mai mult decât un obiect vestimentar, ea a rămas un simbol, o poveste, o carte de istorie.
La Alba Iulia, naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sărbătoarea de Sânziene, Ziua Universală a IEI şi a cămăşii tradiţionale au fost celebrate, la Academia Doamnelor.
Copii, tineri, mame şi taţi în jur de 100, au îmbrăcat ii şi cămăşi tradiţionale româneşti.
Timp de două ore, au cusut ii, au recitat poezii, au cântat şi s-au bucurat.
Eu sunt o biată, ieftină cămaşe,
Sunt o sumară haină populară,
De mii de ani de când mă îmbrăcară,
Eu sunt pudoarea plebei nevoiaşe.
Fragment din poezia “Cântecul cămăşii” de Octavian Goga
Cezar Firu
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
