Reacții la criza politică

Partidul Social Democrat a retras miercuri seara, 14 iunie, sprijinul premierului Sorin Grindeanu, căruia i s-a reproşat că nu a dus la îndeplinire măsurile prevăzute în Programul de guvernare. Decizia vine în urma unei evaluări a activităţii miniştrilor, făcută fără implicarea premierului.

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 15 iunie 2017, 13:05

Majoritatea miniştrilor care formează cabinetul şi-au înaintat demisiile, după ce preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că în coaliţie s-a luat decizia înlocuirii prim-ministrului.

PSD este pregătit, împreună cu colegii de la ALDE, să formeze un nou guvern, care va avea o foaie de parcurs mult mai bine structurată, care va cuprinde şi acţiunile şi măsurile necesare pentru a se recupera întârzierile.

Continuarea guvernării în actuala stare, cu Sorin Grindeanu sau nu prim-ministru, riscă ca în România, în trei luni de zile, Programul de guvernare să devină un document aproape imposibil de pus în practică. (Liviu Dragnea)

După şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD, în care s-a decis retragerea sprijinului politic în cazul premierului, Sorin Grindeanu a anunţat că nu renunţă la funcţie. În schimb, el i-a propus şefului său de partid să demisioneze împreună din toate funcţiile politice şi executive pe care le deţin.

Nu-mi dau demisia! Şi vă spun şi de ce: am obligaţia să mă comport responsabil faţă de România şi faţă de partidul din care fac parte. Acest guvern e Guvernul României! Nu e Guvernul CEx-ului. Şi cred că toţi trebuie să ne simţim responsabili de acest lucru. Şi eu mă simt.

Cred că ceea ce s-a întâmplat prin această evaluare, de fapt era o justificare pentru a mi se spune trebuie să pleci, trebuie să-ţi dai demisia. Mi-a fost foarte greu, şi-n continuare îmi este foarte greu, să înţeleg de unde aceste lucruri. Nu am găsit un răspuns, decât unul singur, poate. Şi anume, dorinţa unui singur om de a avea toată puterea. (Sorin Grindeanu)

Prim-ministrul Sorin Grindeanu poate fi înlocuit din funcție în urma demisiei sau a unei moţiuni de cenzură. Dacă varianta renunţării de bună voie la fotoliul de la Palatul Victotria cade, o moţiune de cenzură este foarte probabilă, în condiţiile în care preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că partidul său este pentru înlocuirea guvernului.

Un guvern şi un prim-ministru care nu mai beneficiază de sprijinul politic, nu mai poate funcţiona. În mod normal, prim-ministrul, în asemenea condiţii, îşi dă demisia. Guvernul este pus în imposibilitatea practică de a funcţiona şi prin faptul că miniştrii şi-au anunţat demisiile şi, sigur că, ne aşteptăm la gestul de onoare necesar din partea prim-ministrului. (Călin Popescu Tăriceanu)

Chiar dacă niciunul dintre partidele de opoziţie nu şi-a exprimat, deocamdată, o poziţie oficială, reprezentanţii PNL şi USR au comentat situația creată. Prim-vicepreşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară, consideră că această criză politică este cauzată de lupta pentru supremaţie în interiorul PSD.

PNL nu are încă o poziţie oficială, dar, din punctul meu de vedere, este o chestiune absolut neserioasă pe care Partidul Social Democrat o face, doar din dorinţa ca un singur om să aibă întreaga putere în mână. După nici şase luni, într-o perioadă în care România totuşi a avut creştere economică, se întâmplă o astfel de mutare politică nejustificată, din punctul nostru de vedere.

Noi am criticat, într-adevăr, ce a făcut în multe părţi Guvernul Grindeanu, dar iată că, totuşi, PSD-ul pune în genunchi o ţară întreagă, dovadă şi bursele şi căderea leului, pentru orgoliul unui preşedinte. Un întreg partid, având ca şi dirijor pe domnul Dragnea, taie gâtul unui guvern care, de bine de rău, a încercat să facă câte ceva în România. (Marius Nicoară)

Senatorul USR de Cluj, Mihai Goţiu, vede disputa dintre premierul Sorin Grindeanu şi preşedintele PSD Liviu Dragnea ca pe o încercare de aruncare a responsabilităţii de la unul la altul pentru eşecul Legii salarizării unitare.

E o luptă internă în cadrul partidului de guvernământ, în care orgoliile au devenit mai importante decât interesul României de a avea guvern, de a avea stabilitate, de a fi predictibili. Acest lucru cred că s-a întâmplat pe fondul căderii de imagine a preşedintelui Liviu Dragnea.

A venit această lege a salarizării, asumată tot de acelaşi preşedinte de partid Liviu Dragnea, dar care ar fi trebuit să fie spălată sau asumată de Guvern. După cum se ştie, Legea salarizării este un eşec, este o promisiune electorală pe care partidul de guvernământ nu a reuşit să o ducă la capăt aşa cum a promis, a căutat ţapi ispăşitori iar, probabil, domnul Grindeanu nu a vrut să fie el acel ţap ispăşitor, în condiţiile în care proiectul Legii salarizării e asumat doar de Liviu Dragnea. (Mihai Goţiu)

Deocamdată, UDMR nu are intenţia să intervină în acest scandal, pe care îl consideră unul în interiorul PSD. Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, apreciază însă că acestei crize ar trebui să i se pună cât mai rapid capăt, pentru a nu fi afectată stabilitatea României.

Noi n-am analizat încă, la nivel oficial să zic aşa, în forurile statutare ale UDMR. Este un conflict intern în PSD, nu cred că ar trebui să existe ingerinţe sau luări de poziţie ale UDMR-ului în acest moment, în acest conflict intern al Partidului Social Democrat. Sigur, din punct de vedere al stabilităţii, e destul de nefast să avem o asemenea criză politică. Din acest punct de vedere, cred că toţi factorii politici pot fi de acord că nu este bine deloc ceea ce se întâmplă. (Csoma Botond)

Liderii Coaliţiei de guvernământ au trimis joi dimineaţa, 15 iunie, o scrisoare la Palatul Cotroceni, în care îl anunţă pe preşedintele Klaus Iohannis că premierul Sorin Grindeanu nu mai are sprijin politic.

Prin vocea purtătorului său de cuvânt, preşedintele a răspuns însă că în acest moment prim-ministrul Sorin Grindeanu este în funcţie şi aminteşte prevederile art. 106 din Constituţie, în care sunt specificate situaţiile în care fotoliul de premier este vacant.

Printre acestea se numără demisia şi adoptarea unei moţiuni de cenzură de către Parlament, dar nu şi retragerea sprijinului politic.

Mihai Miclăuş

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.