Statul român, scump la tărâţe…
În satele româneşti trăiau, la finele lui 2011, un număr de 760.000 femei cu vârste peste 75 de ani, din care 76% în gospodării formate dintr-o persoană. Adică singure.
Articol editat de cristina.rusu, 20 februarie 2017, 10:33 / actualizat: 21 februarie 2017, 10:02
Sunt informaţii publicate de Institutul Naţional de Statistică după recensământul din toamna acelui an.
Datele privind situaţia din oraşe nu au fost încă publicate, dar e puţin probabil să fie mai optimiste, pentru că populaţia este aproape la fel de numeroasă, iar separarea familiilor la fel de frecventă ca la ţară.
Problema e că multe dintre aceste femei au o nevoie stringentă şi permanentă de ajutor.
După 1989, de asistenţa socială, inclusiv la domiciliu, se ocupă, în afara instituţiilor de stat, un mare număr de asociaţii şi fundaţii, multe aparţinând cultelor religioase.
Până la instalarea regimului comunist, activitatea filantropică a bisericilor cuprindea şi asistenţa acordată persoanelor vârstnice, majoritatea cu venituri mici.
După 1948, sarcina a fost preluată integral de stat, pentru ca din 1990 asistenţa socială privată să revină în actualitate.
Realitatea a demonstrat că activitatea organizaţiilor private este mai eficientă decât a celor din subordinea autorităţilor, chiar la niveluri de finanţare comparabile.
Costurile asistenţei sociale private erau acoperite, până acum, din 4 surse: fonduri proprii (mai ales în cazul bisericilor), donaţii, contribuţia persoanelor asistate şi alocaţii bugetare, centrale sau locale.
În fiecare lună, până în data de 5, instituţiile şi organizaţiile private de asistenţă socială depuneau cereri de finanţare pentru luna în curs, iar autorităţile analizau solicitările şi decideau cine cât primeşte. Banii erau folosiţi pentru asigurarea cu alimente, servicii de curăţenie şi asistenţă medicală la domiciliul persoanei asistate.
În acest an, însă, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS) a luat o decizie alarmantă.
Mai exact, în jurul datei de 20 ianuarie a făcut publică lista finanţărilor pe februarie fără a mai aştepta cererile organizaţiilor private.
Pur şi simplu a tăiat alocaţiile bugetare pentru asistenţa socială la domiciliu, laică şi bisericească.
Ministerul a considerat că merită finanţate doar instituţiile cu paturi, cum sunt căminele de bătrâni, dar multe organizaţii private au o activitate mixtă, atât în regim de cazare permanentă cât şi la domiciliu.
Care sunt efectele probabile ale deciziei MMJS?
La nivelul Transilvaniei, cca 30.000 de persoane vor pierde ajutorul la domiciliu atât de necesar.
Trebuie spus că, din totalul cheltuielilor cu asistenţa la domiciliu, alocările bugetare rar acopereau jumătate, restul trebuia finanţat din alte surse.
Persoanele asistate au venituri foarte mici, aşa că multe dintre ele plătesc, simbolic, un leu pe zi. Asta în condiţiile în care numărul mediu al vizitelor pe an trece de 150, ocazii cu care i se aduce omului mâncare, i se face curăţenie, este ajutat să se mişte dacă e imobilizat la pat şamd.
Statul cheltuia cu asistenţa la domiciliu în jur de 800.000 lei pe lună, cca 2,2 milioane de Euro pe an. Nu trebuie uitate miile de locuri de muncă din domeniu, care se vor pierde în lipsa finanţărilor de la buget.
Iată câteva cifre de la organizaţia de asistenţă la domiciliu a Bisericii Reformate.
În anul 2015 s-a lucrat, cu 105 angajaţi şi 45 de voluntari, în 47 de puncte din 167 de localităţi.
Zilnic au fost asistate 11.762 de persoane.
Au fost efectuate 150.060 de vizite, cu 396.139 de proceduri aplicate, iar 539 de persoane au primit asistenţă paleativă.
Au fost acordate 846 dispozitive medicale şi 815 suplimente alimentare pentru copii.
Din totalul finanţărilor, statul a contribuit cu 57,87%, adică 1.938.547 lei. Restul a venit de la donaţii, 3.31%, contribuţia beneficiarilor 3.78%, şi fondurile proprii ale Bisericii pentru diferenţă.
Parlamentarii UDMR au cerut explicaţii de la MMJS, care probabil va invoca lipsa bugetului pe 2017, însă nu trebuie uitat că până la promulgarea noului buget se lucrează cu sumele din cel precedent, care conţinea alocări pentru asistenţa la domiciliu. (informații primite de la dl.Laszlo Attila, președintele Comisiei de Sănătate din Senat)
Dan Horea
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
